Războiul urban din Hong Kong a reînceput, regimul comunist insistă să pună lesa pe oraş

Aerul din Hong Kong s-a umplut din nou de gaze lacrimogene pe 24 mai, după mai multe luni de relativă linişte menţinută în timpul pandemiei.

Protestatarii din Hong Kong s-au întors pe stradă, în ciuda interdicţiilor de circulaţie, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de introducerea, de către regimul comunist chinez, a unei legi de „securitate naţională”, care a fost prezentată la Congresul Naţional al Poporului săptămâna aceasta, cu scopul de a ocoli votarea legii în Consiliul Legislativ (parlamentul oraşului) din Hong Kong.

Legea interzice, printre altele, criticarea Partidului Comunist Chinez în Hong Kong.

Beijingul a anunţat vineri detaliile propunerii legislative, care, dacă va deveni lege, poate face ca agenţiile de securitate ale Partidului să primească mandat în Hong Kong. Legea a condamnat Statele Unite, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Australia, Canada şi Taiwan pentru presupuse "imixtiuni".

Utilizatorii de pe reţelele de socializare din Hong Kong au cerut rapid un marş pe Insula Hong Kong din Causeway Bay spre Wan Chai, duminică, începând cu ora 13 p.m. ora locală.

Protestatarii nu au obţinut aprobarea Poliţiei, având în vedere măsurile de distanţare socială impuse în oraş, care împiedică adunarea a mai mult de opt persoane.

Măsurile de blocare a mişcării sunt lăsate în vigoare până după 4 iunie, dată la care regimul comunist de la Beijing se aşteaptă să fie desfăşurate mişcări ample de comemorare a masacrului studenţilor din Tienanmen. La 4 iunie 1989, trupele Partidului Comunist au intrat cu tancurile în celebra piaţă a Beijing-ului, trăgând în plin în studenţii care manifestau de peste o lună, cerând stârpirea corupţiei.

Înainte de începerea marşului de duminică, un număr mare de poliţişti au fost văzuţi adunându-se în Golful Causeway, inclusiv patrule în staţia de metrou locală unde oamenii erau opriţi pentru inspecţie.

Poliţia a tras prima salvă de gaze lacrimogene în jurul orei 13:30. ora locală în afara centrului comercial local Hysan Place din Causeway Bay pentru a dispersa protestatarii.

Prima arestare a fost făcută după aproximativ 20 de minute.

Poliţia din Hong Kong a arestat peste 7.500 de oameni încă din iunie anul trecut - începutul actualei mişcări anticomuniste şi pro-democraţie, care a fost declanşată de încercarea Chinei de a vota un proiect legislativ care să pună pe butuci sistemul de justiţie al centrului financiar.

La 2:30 p.m. ora locală, Guvernul din Hong Kong a emis o declaraţie în care menţiona că „revoluţionarii” au aruncat obiecte în ofiţeri de poliţie şi au blocat drumurile cu mobilier stradal. Comunicatul adăuga faptul că poliţia folosea „forţa minimă necesară, inclusiv gaze lacrimogene” pentru a dispersa „revoltele”.

De atunci, poliţia a tras mai multe runde de gaz lacrimogen şi spray. Jurnaliştii care acoperă protestele au fost, de asemenea, brutalizaţi.

Filiala din Hong Kong a The Epoch Times a raportat că jurnaliştii au fost pulverizaţi cu gaze lacrimogene de către poliţie la Canal Road Flyover, un pod din Golful Causeway în jurul orei 2:45 p.m. ora locală.

Între timp, poliţiile blindate şi vehiculele cu tunuri de apă au fost văzute îndreptându-se spre Golful Causeway.

Poliţia locală se pregătea deja pentru o posibilă confruntare cu protestatarii mai devreme duminică, un vehicul de poliţie cu tunuri de apă fiind parcat dimineaţa în afara Biroului de legătură din Hong Kong, a transmis filiala din Hong Kong a The Epoch Times.

În jurul orei 3:20 p.m. ora locală, un vehicul prevăzut cu tunuri cu apă a tras în protestatari şi jurnaliştii de lângă Canal Road Flyover.

Protestele de dimineaţă

Duminică dimineaţă membrii mai multor grupuri, inclusiv partidele pro-democraţie din Hong Kong, Liga Social-Democraţilor, Neo-Democraţii, Partidul Muncii şi Alianţa Hong Kong în sprijinul Mişcărilor Democrate Patriotice din China, au organizat proteste în afara Biroului de legătură din Hong Kong - reprezentantul regimului comunist de la Beijing în oraş.

Grupurile au ţinut pancarte cu ajutorul cărora îşi exprimau opoziţia faţă de legea securităţii naţionale, despre care consideră că distruge promisiunile făcute de China guvernului britanic - de a avea "o ţară două sisteme".

Protestatarii au repetat „cele cinci solicitări” care au fost cerute Guvernului Hong Kong în timpul celor şase luni de proteste masive în 2019, inclusiv pentru votul universal şi o anchetă independentă asupra cazurilor de violenţă poliţienească.

Lee Cheuk-Yan, preşedintele alianţei, a declarat presei locale că Beijingul „şi-a săpat propriul mormânt” propunând legea de securitate naţională.

Leung Kwok, fost parlamentar şi unul dintre fondatorii Ligii Social-Democraţilor, a declarat că legea va răpi cetăţenilor oraşului dreptul de exprimare.

Recent, peste 200 de parlamentari şi factorii de decizie din 23 de ţări au emis o declaraţie comună, spunând că legea pe care Partidul Comunist Chinez doreşte să o impună este o „încălcare flagrantă a Declaraţiei comune sino-britanice”.

Legea imnului naţional, încercarea Beijing-ului de a impune respectul pentru simbolurile comuniste

Manifestaţia de duminică a fost iniţial planificată ca formă de protest împotriva promovării de către Guvernul Hong Kong a unei legi controversate despre imnul naţional, introdusă tot la presiunea regimului comunist.

O a doua citire a legii în parlamentul oraşului este programată pentru 27 mai.

Dacă este adoptată, legea prevede că oricine din Hong Kong este găsit vinovat de acţiuni precum „cântarea imnului naţional [al Chinei] într-un mod denaturat sau lipsit de respect” ar putea face faţă unei amenzi de până la 50.000 HKUSD (6.440 USD) şi trei ani de închisoare.

Presiunea pentru o lege a imnului naţional chinez în Hong Kong a venit din partea Beijing-ului încă de la sfârşitul anului 2017, când aşa-zisul parlament chinez, Congresul Naţional al Poporului, a adoptat decizia de a adăuga prevederile legi în anexa III a Legii de bază a Hong Kong-ului.

După ce o lege naţională chineză este adăugată la anexa III a mini-constituţiei din Hong Kong, guvernul oraşului o poate trece prin legislaţia locală a Regiunii Administrative Speciale (SAR), sau directorul executiv al oraşului poate ocoli legiuitorul, emiţând un aviz legal în Monitorul Guvernului, deschizând calea ca legea să fie aplicată.

Încercând să parcurgă legislatura, parlamentul oraşului - (LegCo) - a aprobat prima lectură a legii naţionale a imnului Chinei în ianuarie 2019.

Apoi, la începutul lunii mai a acestui an, liderul guvernului marionetă din Hong Kong, Carrie Lam, a anunţat că parlamentarii ar trebui să acorde prioritate adoptării legii imnului, apărând mişcarea pe motiv că este o legislaţie „adecvată” - în timpul unui briefing săptămânal.

Legile naţionale privind imnul chinez sunt vehement contestate de grupurile de monitorizare a drepturilor cetăţeneşti.

În martie 2019, ONG-ul britanic Hong Kong Watch a emis un raport în care spunea că o astfel de lege ar fi „o încălcare îngrozitoare a libertăţii de exprimare”. Definiţia vagă a legii cu privire la „insultă (...) nu este în conformitate cu principiile de bază ale statului de drept”.