Raport: Rusia confirmă radioactivitatea semnalată în sud-estul munţilor Urali. După câteva luni

Serviciul rus de Meteorologie a confirmat că au fost descoperite concentraţii “extrem de ridicate” de izotopi radioactivi de Ruteniu-106 în câteva zone ale Rusiei, la sfârşitul lunii septembrie.
(Getty Images)
Andrei Popescu
21.11.2017

Descoperirile din Rusia par să confirme ştirile publicate în Europa la începutul acestei luni, care susţineau că un nor toxic care conţinea radioizotopul de Ruteniu-106 (Ru-106) s-a răspândit pe cuprinsul Europei în octombrie. Câteva agenţii meteo europene au precizat că norul respectiv a provenit, probabil, din sud-estul munţilor Urali din Rusia sau din Kazahstan.

“Probele cu aerosoli radioactivi de la staţiile de monitorizare din Argaiaş şi Novogorni au relevat existenţa radioizotopului Ru-106” în perioada 25 septembrie - 1 octombrie, a declarat serviciul rus Rosgidromet, potrivit AFP.

Agenţia de ştiri AFP a citat serviciul rus de meteorologie notând că cea mai înaltă concentraţie a fost înregistrată la o staţie de monitorizare din Argaiaş, un sat din regiunea Celiabinsk în sudul munţilor Urali. Staţia a raportat o poluare extrem de ridicată cu Ru-106, al cărui nivel a fost de 986 de ori mai mare decât normele naturale de poluare.

Izotopul a fost detectat apoi în Tatarstan şi ulterior în sudul Rusiei, ajungând în cele din urmă, începând cu 29 septembrie “în toate ţările europene, din Italia până în nordul Europei”, a arătat Rosgidromet, citat de AFP.

Agenţia rusă de Meteorologie nu a indicat nicio sursă specifică a poluării, a precizat AFP.

Staţia din Argaiaş este situată la aproximativ 30 km de centrala nucleară Maiak, unde în 1957 a avut loc unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie. În prezent, Maiak este o centrală de reprocesare a combustibilului nuclear uzat.

La 9 noiembrie, Institutul pentru Radioprotecţie şi Securitate Nucleară francez a publicat un raport potrivit căruia a fost detectat Ruteniu-106 în Franţa, în perioada 27 septembrie – 13 octombrie.

Institutul a mai precizat că sursa poluării este probabil un accident care a avut loc între râul Volga şi munţii Urali.

Ruteniu-106 este un nucleu radioactiv care este produsul divizării atomilor într-un reactor nuclear şi nu apare în mod natural. De asemenea, Ruteniu-106 este folosit şi la anumite tratamente medicale.

Raportul institutului francez a susţinut că sursa concentraţiei ridicate de Ru-106 nu poate fi un accident la un reactor nuclear deoarece ar fi fost detectate şi alte elemente radioactive în nor.

Ca răspuns la rapoartele europene precedente privind norul radioactiv, la jumătatea lunii octombrie, compania nucleară de stat Rosatom din Rusia a declarat că “în mostrele testate în perioada 25 septembrie – 7 octombrie, inclusiv în sudul Uralilor, nu a fost găsită nicio urmă de Ruteniu-106, excepţie făcând oraşul Sankt Petersburg”.

Însă ulterior publicării raportului institutului francez, Rosatom a declarat că “radiaţia din jurul tuturor obiectelor infrastructurii nucleare a Rusiei respectă normele şi se află la un nivel normal de radiaţie”.

Cu toate acestea, Rosatom a sugerat că o scurgere dintr-o instalaţie ce produce materiale radioactive ar putea fi cauza norului radioactiv.

Greenpeace Rusia a cerut luni companiei Rosatom să demareze o “anchetă complexă şi să publice rezultatele incidentelor de la Maiak”.

“Greenpeace va trimite o scrisoare prin care va cere procurorilor să deschidă o anchetă cu privire la o potenţială acoperire a unui incident nuclear”, a precizat într-o declaraţie organizaţia pentru protecţia mediului înconjurător.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor