Raport Media Pluralism Monitor 2015: ”Mass-media din România, tot mai precară” (video)

Potrivit studiului lansat miercuri de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, cele mai mari riscuri vizează concentrarea patronatului pieţei de media, competenţele de media limitate în rândul populaţiei şi politizarea controlului asupra canalelor media.

Adina Marincea, cercetător în cadrul Median Research Centre (MRC) şi una dintre autoarele studiului, a arătat că una dintre cele mai mari probleme este situaţia precară a jurnaliştilor, manifestată prin întârzierea în unele redacţii a plăţii salariilor cu luni de zile şi nesiguranţa locului de muncă cauzată de contractele pe drepturi de autor, prin care concedierea este mai uşoară.

Pe de altă parte, jurnaliştii au o reprezentare limitată, în sensul că nu există foarte multe asociaţii profesionale active care să le apere drepturile. În plus, ei se confruntă cu interferenţe în conţinutul editorial şi chiar cu ameninţări şi atacuri fizice.

O altă problemă a mass-media din România este transparenţa scăzută, datorată lipsei datelor despre patronii reali ai acestora şi afilierile lor politice, cât şi lipsa protecţiei legale împotriva controlului politic al presei.

Marina Popescu, directoare a Median Research Centre (MRC), a arătat de exemplu că în cazul TVR independenţa de facto şi de jure este scăzută prin însăşi procedura de numire şi de demitere a conducerii şi prevederile legate de finanţare. Ea a subliniat că membrii Consiliului de Administraţie al TVR au un singur an de mandat şi nu este specificat în lege după ce criterii este evaluat acesta. Ca urmare, aceştia în loc să funcţioneze în interesul public pentru a mări performanţa, încearcă să-şi asigure supravieţuirea prin obedienţa faţă de cei care i-au numit.

Fără independenţă nu poţi asigura acea informaţie de care cetăţeanul ar avea nevoie şi nu poate exista nici profesionalism. Ideea este ca şi la numire, şi la demitere, este nevoie de un număr cât mai mare de actori pentru a nu permite niciunuia dintre ei să aibă controlul asupra deciziei de numire sau demitere. În România, există un mix de executiv şi de legislativ proporţional, dar în final decizia aparţine majorităţii din Parlament. În plus, demiterea oricăruia dintre membrii Consiliului de Administraţie se poate face în orice moment, iar preşedintele acestuia şi CA au mandat de doar un an, ori ideea mandatelor lungi este tocmai de a mări şansele de independenţă şi de a le permite să aibă o performanţă măsurabilă”, a explicat Popescu.

Şi Petrişor Obae, editorul Paginii de media, a subliniat că în cazul TVR lipsesc criterii pentru numirea membrilor în Consiliul de Administraţie, cât şi pentru analizarea rapoartelor de activitate ale conducerii şi a activităţii angajaţilor.

El a mai arătat că marea problemă a presei româneşti este patronatul, care ”ori este anchetat, ori îşi aşteaptă rândul, ori are alte interese decât cele de media şi care nu a dat dovadă că vrea să dezvolte un business din instituţiile de media, ci a folosit-o în alte scopuri. Interesele patronilor sunt reflectate în politica editorială”.

La nivel micro, Obae a observat că sunt jurnalişti care ”nu ştiu să scrie, să se documenteze şi nu cunosc regulile de bază ale meseriei. Pe de altă parte, în momentul în care-ţi pui problema literalmente ce mănânci mâine, începi să laşi deoparte normele de bază ale meseriei, iar deontologia este un cuvânt depăşit, folosit doar de cei care sunt sătui”.

În opinia sa, soluţia pentru salvarea presei din România este recâştigarea publicului, care ”dacă simte că eşti alături de el, că lucrezi în interesul lui, te va susţine”. Jurnalistul a subliniat şi importanţa educării competenţelor media ale populaţiei de către stat, dar s-a întrebat retoric dacă autorităţile au interesul să aibă un public deştept. ”Educaţia media nu ajută doar publicul, ci întreaga democraţie pentru că publicul învaţă să aibă discernământ”, a afirmat Obae.

Dacă porneşti de la premisa umplerii stomacului, nu ajungi nicăieri. Este totuşi o meserie nobilă, cu responsabilităţi înalte. Nu se poate face oricum”, a concluzionat el.

Reamintim că raportul Media Pluralism Monitor arată că Austria, Croaţia, Cipru, Cehia, Irlanda, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania sunt trecute la categoria ”risc mediu” în ceea ce priveşte independenţa politică a mass-media din cauza numărului semnificativ de relatări părtinitoare, controlului deţinut de persoane cu conexiuni politice puternice sau favorizării media prietenoase prin acordarea de publicitate de stat.

Centrul pentru Pluralism Media şi Libertate a Presei a fost finanţat de către Comisia Europeană pentru realizarea acestor rapoarte în fiecare stat membru UE. Situaţia celor 9 state membre care lipsesc din cercetarea pe 2015 - Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia şi Marea Britanie - a fost prezentată în raportul din 2014.