Raport FUMN: Transnistrenii se simt ameninţaţi de Ucraina, SUA şi Moldova. Rusia, cel mai bun partener

Cu un an înainte de a începe pregătirile autorităţilor nerecunoscute ale regiunii Transnistrene de celebrare a celor 30 de ani de la formarea „Republicii Moldoveneşti Nistrene”, chestiunea transnistreană a devenit pe agenda publică a Republicii Moldova mai degrabă o problemă de ordin politic decât una de interes naţional, afirmă autorii unui raport FUMN.

Ucraina şi Republica Moldova, se află în topul statelor considerate de către majoritatea locuitorilor regiunii transnistrene drept o ameninţare pentru Transnistria, alături de Statele Unite ale Americii şi România. Potrivit unui raport realizat în cadrul proiectului A Demystified Transnistria şi implementat de Fundaţia Universitară a Mării Negre, cu sprijinul financiar al The Black Sea Trust for Regional Cooperation, locuitorii din stânga Nistrului se simt ameninţaţi de: Ucraina - 41,9% respondenţi, SUA - 15,6%, Republica Moldova - 13,2% şi România –7%.

„Relaţiile de vecinătate sunt evaluate foarte negativ fiind aproape inexistente sau destul de problematice, în special cu referire la Republica Moldova şi Ucraina. Cel mai bun partener economic şi politic pentru Transnistria rămâne şi astăzi Federaţia Rusă, întrunind o majoritate covârşitoare a participanţilor la studiu -92,2% respondenţi.

Celelalte state vecine sau din regiune nu sunt percepute ca parteneri de dezvoltare sau întrunesc un procent aproape infim, spre exemplu Republica Moldova este considerată un partener economic şi politic bun numai de către 2,2% respondenţi”, se arată în raportul FUMN.

Potrivit autorilor raportului, colectarea şi procesarea datelor a fost efectuată de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA. Analiza şi interpretarea aprofundată a datelor a fost realizată de către echipa de experţi ai Fundaţiei Universitare a Mării Negre în baza datelor prelucrate şi puse la dispoziţie de către CBS-AXA .

Scopul principal al cercetării a fost măsurarea opiniei şi percepţiilor populaţiei din regiunea transnistreană vis-a-vis de anumite aspecte ce ţin de dimensiunea socială, economică, culturală, instituţională internă şi externă. Autorii raportului au ţinut să specifice că o parte dintre experţii din Transnistria au decis să îşi păstreze anonimatul, precizând că ar dori ca unele dintre afirmaţiile făcute să nu fie înregistrate audio.

„În timpul participării la discuţiile de grup, o parte dintre participanţi au preferat să se prezinte sub un alt nume, iar unele dintre temele abordate au fost discutate cu oarece reticenţă şi mai sumar decât altele, spre exemplu subiectul ce urmărea explorarea opiniei participanţilor despre retragerea armatei ruseşti sau rolul pacificatorilor. De asemenea, unul dintre Focus Grupuri a fost reprogramat pentru o altă zi decât data programată, dat fiind că nu s-a putut iniţia discuţia din cauza numărului mic de participanţi”, se mai arată în raport.