Raport FMI: Ce mari probleme financiare pot avea românii în perioada următoare

Specialiştii FMI avertizează că intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, care ar putea duce la scăderea drastică a puterii de cumpărare a cetăţenilor. Astfel experţii Fondului precizează că este posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%.

Astfel, FMI prevede următoarele riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi a politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.

"România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat", relevă FMI într-un raport publicat marţi.

Totodată, avertizează FMI, luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor.

Ca urmare, în cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

Specialiştii Fondului analizează creşterile economice din ultimii ani, în România. Astfel, în 2008, creşterea fost de 7,3%, urmată de o contracţie severă, de 6,6% în 2009, ca urmare a crizei financiare, şi o scădere de 1,6% în 2010. Anul trecut, PIB a crescut cu 2,5%, iar anul acesta se aşteaptă un avans de 1,4%.

Sunt necesare reforme majore

Experţii FMI au mai atras atenţia că nivelurile de creştere de 5-6% pe an dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii. O altă problemă majoră pe viitor este cea legată de dezintermedierea financiară a marilor bănci străine din România care ar duce la prăbuşirea creditării, scăderea investiţiilor şi a consumului, precum şi creşterea împrumuturilor neperformante.

Accesarea de fonduri UE este mult sub aşteptări în prezent, ceea ce ar afecta proiecţiile de creştere pe viitor, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene.

Dacă România nu s-ar mai putea împrumuta de pe pieţele financiare internaţionale, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt, sunt de părere cei de la FMI.

Board-ul FMI a aprobat, în septembrie, cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, disponibilizând cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 513 milioane euro, din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro. Suma totală pusă la dispoziţia României, de la începutul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro.