Şeful Pentagonului: Statele Unite sunt pregătite să "lupte şi să câştige" împotriva Chinei

Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, a avertizat sâmbătă că Statele Unite sunt pregătite să „lupte şi să câştige” împotriva Chinei dacă eforturile de descurajare eşuează, îndemnând în acelaşi timp aliaţii asiatici să consolideze coordonarea militară şi să crească cheltuielile de apărare, potrivit CNBC.

Vorbind la summitul anual al apărării Shangri-La Dialogue din Singapore, secretarul american al Apărării Pete Hegseth a subliniat hotărârea Washingtonului de a consolida capacităţile de apărare într-un moment în care războaiele regionale au izbucnit în întreaga lume, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina şi conflictul militar din Gaza.

În timp ce sublinia angajamentul SUA faţă de regiunea Indo-Pacific, Hegseth a criticat absenţa ministrului chinez al Apărării.

"Noi suntem aici în această dimineaţă. Altcineva nu este", a spus el.

Hegseth a îndemnat liderii politici şi de apărare din public să acţioneze de urgenţă pentru a contracara presiunea militară crescândă a Beijingului în Marea Chinei de Sud şi în jurul Taiwanului.

"China a demonstrat că doreşte să modifice fundamental status quo-ul regiunii. Nu putem privi în altă parte şi nu o putem ignora. Comportamentul Chinei faţă de vecinii săi şi faţă de lume este un semnal de alarmă şi unul urgent", a declarat Hegseth.

„Cerem şi, într-adevăr, insistăm ca aliaţii şi partenerii noştri să îşi îndeplinească partea lor în materie de apărare”, a spus Hegseth, adăugând că „cheltuielile noastre pentru apărare trebuie să reflecte pericolele şi ameninţările cu care ne confruntăm în prezent, deoarece descurajarea nu este ieftină”.

Retorica tăioasă vine pe fondul creşterii fricţiunilor comerciale dintre Washington şi Beijing, în timp ce optimismul cu privire la un acord în urma unui armistiţiu tarifar temporar obţinut la începutul acestei luni scade.

Discuţiile comerciale dintre SUA şi China „sunt un pic blocate” şi ar justifica ca şefii celor două ţări să intervină, a declarat joi secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, pentru Fox News.

Şeful Pentagonului a declarat că acţiunile Chinei în Marea Chinei de Sud subminează suveranitatea şi ameninţă libertatea de navigaţie şi de survol, în timp ce operaţiunile sale militare în curs de desfăşurare în apropierea Taiwanului semnalează o intenţie clară de a intensifica presiunea asupra insulei.

El a promis, de asemenea, să intensifice securitatea mai aproape de SUA, eliminând influenţa „malignă” a Chinei asupra Canalului Panama: "Este un teren cheie, la urma urmei, nu China a construit acel canal. Noi am făcut-o şi nu vom permite Chinei să îl înarmeze sau să îl controleze".

În martie, China a declarat că este pregătită să ducă „orice tip de război” cu SUA, în timp ce preşedintele Donald Trump a intensificat presiunile economice şi politice asupra ţării.

„Dacă Statele Unite doresc război, fie că este vorba de un război tarifar, un război comercial sau orice alt tip de război, suntem pregătiţi să luptăm până la capăt”, a transmis Ambasada Chinei în SUA într-o postare.

Oficial chinez de rang înalt, absent

Ministrul chinez al Apărării, Dong Jun, a lipsit de la summitul din acest an - prima dată din 2019, când oficialul militar de cel mai înalt rang al Beijingului a lipsit de la eveniment. Beijingul a trimis în schimb o delegaţie de rang inferior, condusă de general-maior Hu Gangfeng, vicepreşedinte al Universităţii Naţionale de Apărare a Armatei Populare de Eliberare.

General-maior Hu Gangfeng este aşteptat să participe, în cursul zilei de sâmbătă, la o sesiune specială privind securitatea maritimă cooperativă în regiunea Asia-Pacific.

Absenţa înaltului oficial militar chinez a pus sub semnul întrebării dacă va exista o întâlnire bilaterală între oficialii chinezi şi americani din domeniul apărării.

Anul trecut, secretarul american al Apărării de atunci, Lloyd Austin, şi Dong au avut o întâlnire bilaterală în marja forumului de securitate, în cadrul căreia ambele părţi au convenit să menţină dialogul militar.

Absenţa ministrului chinez al Apărării ar putea fi o încercare de a evita angajarea şi conflictul cu SUA cu privire la puncte fierbinţi precum Taiwan şi Marea Chinei de Sud, au declarat experţii.

"Beijingul doreşte întotdeauna să controleze naraţiunea şi discursul. Shangri-La nu permite acest lucru", a declarat Drew Thompson, senior fellow la S. Rajaratnam School of International Studies şi fost oficial american la Departamentul Apărării.

"Când am fost la DoD, omologul meu din PLA mi-a explicat odată ce nu le place. El a spus: 'Nu ne place să fim prezentaţi ca nişte gladiatori care se luptă între ei pentru distracţia altora. Vrem să ne rezolvăm diferendele bilateral, pe canale, nu în forumuri publice'”, a adăugat el.

Beijingul vede beneficii strategice limitate în trimiterea principalilor săi oficiali din domeniul apărării la summitul anual, în schimb se concentrează pe aprofundarea legăturilor prin forumuri alternative fără prezenţa SUA, a declarat Wu Xinbo, director al Centrului pentru Studii Americane de la Universitatea Fudan la începutul acestei luni, conform traducerii CNBC a comentariilor sale în mandarină.

Problema Taiwanului

Guvernul SUA intenţionează să majoreze vânzările de arme către Taiwan la un nivel superior celor 18,3 miliarde USD autorizate în timpul primului mandat al lui Trump, depăşind cele 8,4 miliarde USD aprobate în timpul preşedintelui Biden, potrivit Reuters.

Pachetele de arme propuse se vor concentra pe sisteme rentabile, cum ar fi rachete, muniţii şi drone, ca parte a unui efort de a spori capacităţile de descurajare ale Taiwanului, în timp ce Beijingul sporeşte presiunea asupra insulei democratice.

SUA a fost de decenii un aliat important şi un furnizor de arme pentru Taiwan, iar Beijingul a cerut Washingtonului să înceteze astfel de acţiuni şi să nu mai creeze tensiuni în Strâmtoarea Taiwan.

Guvernul comunist de la Beijing revendică Taiwanul ca teritoriu propriu şi a promis „reunificarea” cu insula guvernată democratic, prin forţă dacă este necesar. Guvernul Taiwanului respinge pretenţiile de suveranitate ale Beijingului.

De mulţi ani, China şi-a intensificat constant presiunea militară pentru a-şi afirma pretenţiile de suveranitate asupra Taiwanului, trimiţând în mod regulat avioane şi nave militare în apropierea insulei.

Dong a avertizat la Dialogul Shangri-La de anul trecut că orice forţe care vizează separarea Taiwanului de China se vor confrunta cu „autodistrugerea” şi a subliniat că problema Taiwanului este „nucleul intereselor noastre fundamentale”.

Preocupările au crescut şi cu privire la angajamentul lui Trump faţă de insulă. În timpul campaniei electorale, Trump a sugerat că Taiwanul ar trebui să plătească pentru protecţia SUA şi a acuzat Taiwanul că sustrage industria americană a semiconductorilor, ceea ce a stârnit îngrijorare la Taipei.