Putin: Moscova nu este de acord cu eforturile Occidentului de a-şi impune valorile asupra altora

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că anumite ţări occidentale îşi exprimă pretenţiile de autoritate exclusivă la nivel mondial, recurgând la şantaje şi sancţiuni pentru a încerca să îşi impună valorile asupra altor state, şi a adăugat că Moscova se împotriveşte acestor tipuri de politici.

„Din păcate, unele ţări occidentale pretind autoritatea exclusivă la nivel mondial. Ele încalcă cu îndrăzneală normele şi principiile legii internaţionale şi recurg la şantaj, impun sancţiuni şi presiuni, şi încearcă să îşi impună valorile şi idealurile vagi asupra unor ţări şi popoare ... În mod categoric nu suntem de acord cu astfel de abordări”, a declarat Putin într-un interviu acordat ziarului chinez Renmin Ribao (Cotidianul Poporului), publicat înaintea vizitei lui Putin din această săptămână la Beijing.

În interviul acordat Cotidianului Poporului – ziarul oficial al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez – Putin a susţinut că relaţiile bilaterale ruso-chineze reprezintă un „factor stabilizator în problemele globale”, adăugând că cele două ţări împărtăşesc păreri comune asupra unor probleme contemporane cheie.

Putin a notat că Rusia şi China vor continua să îşi coordoneze îndeaproape politicile dedicate îmbunătăţirii situaţiei internaţionale şi creării unei lumi mai corecte şi mai democratice – deşi China, în special, numai democratică nu este.

Putin a susţinut că, pentru atingerea obiectivelor propuse, Rusia şi China vor menţine o cooperare strânsă în cadrul unor platforme internaţionale influente precum ONU, G20, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, BRICS şi Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC).

Relaţiile dintre Beijing şi Moscova sunt de durată şi stabile şi satisfac interesele cetăţenilor chinezi şi ruşi, a precizat liderul rus.

Preşedintele rus a insistat că dialogul politic ruso-chinez se dezvoltă pe bază de respect şi încredere reciprocă, precum şi prin luarea în considerare a opiniilor celor două părţi.

Putin a subliniat că, din cauza cooperării bilaterale reuşite din ultimii peste 30 de ani, Moscova şi Beijingul s-au bucurat de cele mai bune relaţii din istorie.

Mai mult, Putin a afirmat că Rusia şi China şi-au normalizat relaţiile bilaterale în totalitate şi au ajuns la un nou nivel de parteneriat strategic, adăugând că cele două state şi-au soluţionat toate problemele bilaterale sensibile, inclusiv cea a frontierei.

În luna februarie, în timpul discursului său anual despre Starea Naţiunii, Putin a subliniat că „relaţiile echilibrate şi reciproc avantajoase ale Rusiei cu China servesc în prezent ca un factor important de stabilitate în problemele internaţionale şi în ceea ce priveşte securitatea euroasiatică, oferind un model de cooperare economică productivă”.

Putin va participa la discuţii cu omologul său comunist chinez Xi Jinping în 26 aprilie, în timpul vizitei sale la Beijing. Anterior, Iuri Uşakov, consilier al Kremlinului, a afirmat că discuţiile se vor concentra pe corelarea între Uniunea Economică Eurasiatică şi Drumul Mătăsii al Chinei, pecum şi pe idei practice pentru parteneriatul eurasiatic, inclusiv Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai şi Comunitatea Economică Eurasiatică.

La rândul său, Xi Jinping este aşteptat să efectueze o vizită în Rusia în luna iunie, când va participa la Forumul Economic Internaţional din Sankt Petersburg.

Este interesant faptul că Putin discută despre o lume mai democratică atunci când se referă la Rusia şi China, neţinând cont de încălcarea drepturilor omului în cele două ţări, în special în China.

De exemplu, potrivit unor rapoarte, musulmanii chinezi din lagărele de muncă sunt forţaţi să participe zilnic la clase de reeducare şi să denunţe unele aspecte ale Islamului, să studieze cultura chineză modificată de comunişti şi să jure loialitate Partidului Comunist Chinez. Unii deţinuţi eliberaţi au descris torturile aplicate de forţele de securitate. Oficialii chinezi au etichetat procesul ca fiind „transformare prin educaţie” sau „educaţie împotriva terorismului”, deşi nu au recunoscut că grupuri mari de musulmani se află închişi în vasta reţea de lagăre de muncă.

Cu toate acestea, declaraţiile uigurilor eliberaţi sunt similare celor ale călugărilor tibetani sau ale practicanţilor şcolii de qigong Falun Gong. Potrivit numeroaselor mărturii, împotriva practicanţilor Falun Gong şi altor prizonieri de conştiinţă sunt aplicate o varietate de torturi medievale, violuri, bătăi în grup, încătuşarea braţelor şi atârnarea de tavan pentru perioade îndelungate, electroşocuri aplicate cu bastoane electrice în zonele intime etc. Scopul torturilor este forţarea victimelor să-şi abandoneze credinţele şi valorile morale şi să accepte comunismul ca unică ideologie de viaţă. Cei care refuză să se lase reeducaţi sunt ţinuţi în închisoare perioade îndelungate, în mod arbitrar, fiind pedepsiţi cu cruzime.

Noul raport anual al Departamentului de Stat al SUA privind încălcarea drepturilor omului la nivel global, publicat în luna martie a acestui an, a identificat, de asemenea, problema recoltării de organe în China, despre care Camera Reprezentanţilor a adoptat în unanimitate Rezoluţia 343 în iunie 2016, „exprimându-şi îngrijorarea cu privire la rapoartele persistente şi credibile privind recoltarea sistematică de organe, sprijinită de stat, de la prizonierii de conştiinţă în Republica Populară Chineză, inclusiv de la un număr mare de practicanţi Falun Gong şi alte grupuri religioase şi minoritare etnice”.

Raportul mai notează: „Unii activişti şi unele organizaţii continuă să acuze guvernul [chinez] de recoltare de organe fără consimţământul prizonierilor de conştiinţă, în special membri ai şcolii de qigong Falun Gong”.