Marina chineză, spectacol de forţă cu ocazia celei de-a 70-a aniversări, alături de Rusia şi India

Într-un indiciu suplimentar de întărire a legăturilor şi intensificare a cooperării dintre armatele Rusiei şi Chinei - care au fost rivale o perioadă mare a secolului XX -, nave de luptă ruseşti vor participa la cea de-a 70-a aniversare a creării Marinei chineze din cadrul Armatei de Eliberare a Poporului, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Evenimentele încep în 22 aprilie şi durează patru zile, iar marţi are loc şi o paradă maritimă amplă.

La evenimente participă India şi alte ţări din regiune, inclusiv Japonia, Australia şi Filipine. Cea de-a 70-a aniversare pare să fie o ocazie pentru ca Beijingul să-şi promoveze din nou propria viziune asupra “libertăţii de navigaţie” şi a diverselor probleme privind securitatea maritimă, într-un moment în care SUA contestă revendicările teritoriale chineze în Mările Chinei de Sud şi de Est.

După ce în ultimul an au avut loc o serie de incidente cu nave şi avioane ale Marinei SUA care au trecut prin zonele contestate, Armata de Eliberare a Poporului (AEP) şi-a mediatizat prezenţa neameninţătoare în cele două mări cu scopul de a impune atât graniţe suverane cât şi propria versiune a “libertăţii de navigaţie”.

“Prin ampla sa dezvoltare, Marina AEP a furnizat lumii tot mai multe elemente de securitate. Marina AEP este mereu o forţă a păcii şi nu va reprezenta niciodată o ameninţare pentru nicio altă ţară”, a declarat Qiu Yanpeng, comandant adjunct al Marinei chineze, cu ocazia deschiderii evenimentelor maritime aniversare.

Qiu a adăugat că astfel de exerciţii internaţionale “creează oportunităţi ca liderii din Marina diferitelor ţări să discute despre cooperare în domeniul asigurării securităţii maritime”.

Beijingul doreşte să îşi prezinte noile nave de luptă alături de navele avansate ale altor naţiuni, precum distrugătorul stealth cu rachete ghidate al Marinei indiene, INS Kolkata şi fregata rusească echipată cu rachete de croazieră Caliber, Amiral Gorşkov.

Xinhua News, agenţia oficială de ştiri a statului comunist chinez, a susţinut că, în timpul paradei de astăzi, ce are loc în Qingdao şi în spaţiul aerian şi apele din apropiere, navele vor naviga în şase grupe: submarine, distrugătoare, fregate, nave de debarcare, nave auxiliare şi portavioane.

De asemenea, potrivit Xinhua, avioanele vor zbura în 10 eşaloane, fiind prezentate avioane pentru avertizare timpurie, avioane de recunoaştere, avioane de patrulă anti-submarină, precum şi bombardiere, avioane de vânătoare, avioane şi elicoptere de luptă transportate pe portavioane.

În total, 32 de nave de luptă chineze sunt programate să participe la eveniment, inclusiv portavionul Liaoning şi submarine nucleare.

Alte câteva zeci de ţări care nu participă în mod direct la manevrele navale, trimit delegaţii pentru a observa capabilităţile armatei chineze şi a discuta cu liderii comunişti chinezi. Printre aceste ţări se află şi SUA, care a refuzat să răspundă invitaţiei Chinei de a trimite nave de luptă sau ofiţeri militari de rang înalt pentru a marca evenimentul, anunţând că, în schimb, ataşatul pe probleme de apărare al Ambasadei SUA din Beijing va reprezenta Washingtonul.

Decizia SUA de a nu trimite nave şi ofiţeri de rang înalt la această aniversare are la bază, printre altele, intensificarea tensiunilor sino-americane în Marea Chinei de Sud, deoarece Beijingul revendică cea mai mare parte a acestei mări şi a construit insule artificiale în zonă.

Anul trecut, administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut regimului de la Beijing să îşi retragă toate rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, aceasta fiind prima dată când a fost făcută publică o astfel de cerere, potrivit AP.

Pentagonul a dezvăluit în iunie 2018 că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropierea Filipinelor - un aliat al SUA - pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali ai armatei au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud.

Marea Chinei de Sud, o linie comercială asiatică vitală prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari, este revendicată, deşi nu în întregime şi de către Taiwan, Malaezia, Vietnam, Brunei şi Filipine.