Putin mediază o înţelegere secretă între Assad şi Netanyahu - Raport

Un raport bombă, că premierul israelian Benjamin Netanyahu a ameninţat că va ataca toate instalaţiile şi bunurile iraniene pe o rază de 40 de kilometri de Înălţimile Golan din Israel, circulă în mass-media israeliană. Vestea, iniţial făcută publică de The Jerusalem Post bazată pe surse israeliene şi arabe, indică de asemenea că diplomaţia intensă din spatele uşilor închise descoperită dintre Assad şi Netanyahu este în prezent mediată prin intermediul lui Vladimir Putin.

Deşi neconfirmat, ceea ce pare a fi un ultimatum al lui Netanyahu ar putea fi un catalizator care în cele din urmă ar împinge Levantul fie spre un război mai amplu, fie spre direcţia de detensionare şi stabilitate regională după luni de intensificări ale atacurilor israeliene asupra Siriei şi un război corespunzător de cuvinte. Raportul are loc, de asemenea, după vizita rară şi neaşteptată a lui Assad la Soci, Rusia, unde s-a întâlnit cu Putin chiar înaintea discuţiilor trilaterale dintre Rusia, Iran şi Turcia cu privire la viitorul Siriei.

Netanyahu însuşi s-a întâlnit recent cu Putin într-un summit care a avut loc la începutul lunii august, când premierul israelian a declarat: "Nu putem uita niciun minut că Iranul ameninţă în fiecare zi să anihileze Israelul. Cu siguranţă, ne vom apăra cu toate mijloacele împotriva acestei ameninţări. "

Şi acum, după luni de când Israelul a emis ameninţări cu "linii roşii" în ceea ce priveşte prezenţa trupelor iraniene şi militare în Siria, The Jerusalem Post dezvăluie următoarele:

"Publicaţia Kuweit Al Jarida a publicat o ştire duminică potrivit căreia o sursă israeliană a dezvăluit faptul că Ierusalimul a promis că distruge toate facilităţile iraniene pe o rază de 40 de kilometri de Înălţimile Golan din Israel.

Sursa, care a rămas anonimă, a spus că, în timpul vizitei surpriză a preşedintelui sirian Bashar Assad în Rusia săptămâna trecută, Assad i-a transmis premierului rus Vladimir Putin un mesaj pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu: Damasc va fi de acord cu o zonă demilitarizată de până la 40 de kilometri de graniţă în Înălţimile Golan, ca parte a unui acord cuprinzător între cele două ţări, dar numai dacă Israelul nu depune eforturi pentru a înlătura regimul lui Assad de la putere."

Se pare că Netanyahu ar fi acceptat înţelegerea, ţinând-o ca o justificare viitoare pentru orice atac pe care l-ar fi putut iniţia asupra Siriei din Golan. The Jerusalem Post continuă:

Raportul susţine de asemenea că Putin l-a sunat apoi pe Netanyahu să-i transmită mesajul şi că premierul israelian a declarat că va fi dispus să accepte acordul, dar că obiectivul Israelului de a eradica Iranul şi Hezbollah din ţară rămâne neschimbat.

Potrivit sursei, Ierusalim îl vede pe Assad ca pe ultimul preşedinte al comunităţii Alawite, indicând că o schimbare a regimului în Siria - cel puţin către un guvern mai puţin legat de Iran - ar fi favorabilă pentru Israel.

În mod evident, pentru Israel este profund incomod ritmul copleşitor al armatei siriene, mai ales după eliberarea lui Deir Ezzor şi Abu Kamal din mâinile ISIS şi încearcă să întreţină incendiile din Siria, cel puţin suficient pentru a-l împovăra pe Assad şi Iranul, în timp ce face presiuni pentru a forţa o ieşire iraniană şi a Hezbollah din scenă (în special acum că Israelul se află într-o poziţie diminuată în ceea ce priveşte dorinţa sa de a schimba complet regimul în Siria). Mai rău pentru Netanyahu, Hezbollah pare mai puternic ca niciodată, alături de "axa de rezistenţă" care se întinde de la Teheran la Libanul de Sud, cu cel mai mare coşmar al Israelului, aşa-numitul "pod terestru iranian" fiind conectat pentru prima dată în istoria recentă.

Potrivit unui raport BBC - având o sursă dubioasă - de la începutul acestei luni, Siria este acuzată că găzduieşte o bază militară iraniană la sud de Damasc, pe care Israelul a folosit-o pentru a-şi schimba retorica în faţa comunităţii internaţionale cu privire la pregătirea cazului pentru atacurile asupra presupuselor ţinte iraniene din Siria. Israelul şi-a justificat mult atacurile în Siria, pretinzând că acţionează împotriva Hezbollah şi ţintelor iraniene.

Oficialii israelieni au mers atât de departe încât să-şi declare preferinţa pentru teroriştii islamici de stat pe frontiera lor, mai degrabă decât aliaţii din Iran. Dar, Israelul acţionează dintr-o poziţie de slăbiciune şi disperare, deoarece tot ceea ce Netanyahu poate spera acum este ca o provocare israeliană va conduce la un răspuns militar direct sirian, dar Assad nu a muşcat momeala care ar fi putut duce spre războiul regional masiv - chiar şi după multiple provocări israeliene - şi Netanyahu este acum obligat să negocieze prin Moscova.

În ceea ce priveşte politica israeliană şi statul islamic, The Jerusalem Post face o admitere uimitoare şi surprinzătoare, care confirmă în continuare că politica oficială israeliană preferă ISIS în Siria, mai degrabă decât pe Assad sau Iran:

"Sursa a comentat, de asemenea, că, după înfrângerea statului islamic, conflictul din Siria ar deveni "mai dificil", arătând probabil spre un vid fără grupul terorist. Forţele ruse, siriene şi iraniene s-au luptat împotriva ISIS, încercând în acelaşi timp să contracareze grupurile rebele care se opun regimului actual. Interesele declarate ale Rusiei sunt în concordanţă cu dorinţa Iranului de a-l păstra pe Assad la putere".

Mai mult, raportul mass-mediei israeliene confirmă faptul că Israelul continuă să ofere în mod deschis sprijin direct luptătorilor anti-Assad şi Al-Qaeda din sud (în contradicţie cu pretenţia lui Netanyahu de acordare a unui sprijin medical "umanitar" civililor, IDF continuă să evacueze şi să asiste militanţii activi):

Pe parcursul războiului, Israelul a avut mai multe spitale de teren lângă graniţa siriană, unde răniţii din război sunt trataţi şi apoi returnaţi în Siria. Unii dintre cei care au fost trataţi au fost rebeli care au luptat împotriva regimului Assad, ceea ce i-a determinat pe unii să spună că Israelul îi sprijină pe rebeli să-l detroneze pe Assad.

Nu este niciun secret că Israelul a urmărit agresiv schimbarea regimului în Siria de ani de zile (poate chiar de zeci de ani), dar provocările recente - în ciuda faptului că Rusia menţine o prezenţă semnificativă aeriană asupra Siriei -, au creat o situaţie care ar putea exploda în orice moment. Lucrurile au fost deosebit de tensionate de-a lungul contestatei regiuni a Înălţimilor Golan, de fiecare dată când Israelul declară că este atacat pe teritoriul ei de la graniţa cu Siria, IDF se răzbună pentru atacuri blamând în mod inevitabil Damascul, în ciuda faptului că grupurile teroriste au controlat teritoriile limitrofe.

Dacă rapoartele privind acordul Assad-Netanyahu ar fi confirmate, acesta ar putea fi de fapt un pas pozitiv către continuarea lichidării războiului sirian; cu toate acestea, este, de asemenea, absolut plauzibil şi chiar probabil că Netanyahu va folosi înţelegerea ca o scuză pentru a escalada acţiunea militară israeliană în Golan şi în alte părţi ale Siriei. La urma urmei, el poate susţine acum teoria "fără instalaţii iraniene pe o rază de 40 de kilometri" ca o linie roşie pentru interpretarea sa. Şi presa internaţională şi guvernele occidentale au demonstrat deja o remorcare a liniei israeliene ori de câte ori Iranul poate fi acuzat că este vinovat - cu sau fără dovezi.