Statele Unite impun sancţiuni împotriva preşedintelui cubanez Diaz-Canel şi a membrilor familiei sale
Statele Unite au impus sancţiuni împotriva preşedintelui cubanez Miguel Diaz-Canel şi a mai multor membri ai familiei acestuia, intensificând presiunea asupra Havanei, în contextul în care relaţiile dintre cele două ţări rămân tensionate.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunţat joi că Diaz-Canel, în vârstă de 66 de ani, a fost inclus pe o listă importantă de sancţiuni, ceea ce permite îngheţarea oricăror active aflate sub jurisdicţia SUA şi interzice, în general, cetăţenilor şi companiilor americane să desfăşoare activităţi comerciale cu acesta.
Sancţiunile îi vizează, de asemenea, pe soţia lui Diaz-Canel, Lis Cuesta Peraza, şi fiul său vitreg, Manuel Anido Cuesta. Potrivit dpa, măsurile se aplică inclusiv lui Alejandro Castro şi Raul Alejandro Castro, respectiv fiul şi nepotul fostului preşedinte cubanez Raúl Castro, o figură puternică în cadrul establishmentului conducător al insulei.
Măsura marchează cea mai recentă încercare a administraţiei preşedintelui american Donald Trump de a intensifica presiunea asupra guvernului cubanez. Trump a ridicat în repetate rânduri perspectiva de a aduce această naţiune din Caraibe, aflată în dificultate economică, sub o influenţă mai mare a SUA.
Diaz-Canel este preşedintele Cubei din 2018, succedându-i mentorului său politic Raúl Castro după ce a urcat în ierarhia Partidului Comunist. În timpul preşedinţiei sale, Cuba s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize economice de la revoluţia din 1959, cu întreruperi recurente de curent electric şi penurii generalizate de bunuri de bază.
Diaz-Canel: Sancţiuni „ilegitime”
Diaz-Canel a calificat sancţiunile drept „ilegitime”, afirmând că acestea vizează consolidarea embargoului şi cresc probabilitatea unui conflict între Havana şi Washington. Preşedintele cubanez a continuat afirmând că ţara sa va rezista „ofensivei imperialiste”.
Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a condamnat, de asemenea, sancţiunile, afirmând că acestea reprezintă „cel mai recent exemplu al unei strategii intervenţioniste a SUA menite să prezinte Cuba ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA”.
SUA a impus, de asemenea, sancţiuni asupra Ministerului Apărării din Cuba, asupra Comitetelor pentru Apărarea Revoluţiei (CDR) ale guvernului comunist – grupuri locale de monitorizare care raportează şi activităţi contrarevoluţionare – şi asupra mai multor alte entităţi. Criticii guvernului cubanez spun că CDR, care operează în aproape fiecare cartier, funcţionează ca un instrument de monitorizare a disidenţei politice.
Secretarul de stat american Marco Rubio a apărat măsurile, scriind pe X că, de decenii, Cuba a fost „capitala mondială a terorismului de stânga radicală”. El a spus că Washingtonul vizează reţeaua care a permis şi a finanţat ceea ce el a numit operaţiunile subversive ale Cubei în străinătate.
Relaţiile dintre Washington şi Havana sunt tensionate de zeci de ani. Tensiunile s-au accentuat şi mai mult sub administraţia Trump, care a introdus sancţiuni suplimentare şi a înăsprit restricţiile privind aprovizionarea cu petrol a Cubei, în efortul de a forţa schimbări economice şi politice pe insulă.
