Puternicii acestei lumi: playboy, „naşi”, patrioţi
Capitalul a fost încropit, a rămas un singur lucru: să devii preşedinte. În Rusia şi SUA pentru funcţia supremă în stat luptă doi extrem de bogaţi oameni de afaceri: Mihail Prohorov şi Mitt Romney. Puterea politică i-a atras dintotdeauna pe businessmenii de succes. Însă, pe 'parchetul alunecos al politicii' mulţi dintre ei nu au reuşit să-şi ţină echilibrul, notează publicaţia germană Der Spiegel, propunându-le cititorilor o trecere în revistă a carierelor politice ale unor oameni proveniţi din business: unele reuşite, altele nu.
Săptâmăna trecută, Mihail Prohorov a fost înregistrat în calitate de candidat în alegerile prezidenţiale care vor avea loc în Rusia în luna martie. Averea lui Prohorov este evaluată la 13 miliarde de euro. Miliardarul rus este cunoscut pentru hobby-urile sale pline de adrenalină. Potrivit presei bulevardiere, cel mai râvnit burlac al Rusiei este pasionat de coborâri palpitante de pe versanţi înzăpeziţi şi de kickboxing. Acum, Prohorov plănuieşte o carieră în politică - pentru bogătaşii ruşi acest lucru este cel puţin la fel de riscant ca un salt din elicopter pe versantul acoperit de zăpadă intactă sau ca un meci de box, constată Der Spiegel.
În întreaga lume bogătaşi care au făcut averi din business aspiră la putere. Însă, după cum arată experienţa, invidioşii şi concurenţii nu pierd posibilitatea de a scoate la iveală, după ce au scormonit prin 'rufele mudare', scandaluri financiare, politice sau personale.
'Naş al Kremlinului' este denumit în Rusia Boris Berezovski, astăzi în vârstă de 65 de ani şi care în 1990 a devenit una dintre dintre 'eminenţele cenuşii' ale politicii ruse. Berezovski ştia ca nimeni altul să transforme banii în influenţă politică, iar puterea, la rândul său, în bani. El l-a ajutat pe Boris Elţin să fie reales, în 1996, pentru un al doilea mandat prezidenţial, a devenit secretarul influentului Consiliu de Securitate şi unul dintre cei mai importanţi 'organizatori de jocuri politice' de pe coridoarele Kremlinului. În 1999, tocmai Berezovski a contribuit la pătrunderea lui Vladimir Putin în eşaloanele de frunte ale puterii, însă la scurt timp a căzut în dizgraţie şi a fugit la Londra. Aici Berezovski se află şi în ziua de azi, gândind planuri de răzbunare, în timp ce averea sa se topeşte treptat, notează Der Spiegel.
Modul în care bogăţia financiară poate contribui la o vertiginoasă carieră politică este relevat şi de cazul Iuliei Timoşenko. Fostul premier al Ucrainei a câştigat la vremea sa milioane de dolari din afaceri cu gaz. În 2004, ea a devenit unul dintre liderii 'revoluţiei portocalii', obţinând împreună cu tovarăşii săi de luptă organizarea de noi alegeri parlamentare, în urma cărora carismatica politiciană cu o coafură ucraineană tradiţională a devenit premier. În 2010, ea a pierdut în faţa vechiului său adversar Viktor Ianukovici, omul lui Kucima şi care ulterior a iniţit împotriva ei un proces juridic în timpul căreia Timoşenko a fost acuzată de semnarea cu Rusia a unor acorduri în domeniul gazului dezavantajoase pentru Ucraina.
Spre deosebire de Timoşenko, fostul premier tailandez Thaksin Shinawatra a reuşit ca prin minune, după ce a fost demis, să evite închisoarea. Shinawatra, 62 de ani, magnat în domeniul telecomunicaţiilor şi care înainte era proprietarul clubului de fotbal Manchester City, este considerat şi astăzi de mulţi tailandezi un erou naţional. Sora lui a câştigat anul trecut un loc de parlamentar, numindu-l imediat pe fratele său, fugit în Dubai, consilier.
După cum notează Der Spiegel, o adevărată întruchipare a omului de afaceri cu reputaţie suspectă şi avid de putere este fostul şef al guvernului italian Silvio Berlusconi. Acesta nu a renunţat la modul său de viaţă imoral nici când a devenit premier. În pofida tuturor acuzaţiilor de corupţie care i-au fost aduse, a presupuselor sale legături cu mafia, catastrofalei balanţe economice a ţării, fără a mai vorbi de desfrânatele petreceri private - Berlusconi a reuşit multă vreme să se menţină la putere. Cu toate acestea, în 2011, nesuportând critica intensivă atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei, Berlusconi şi-a dat demisia.
Primarul New York-ului, Michael Bloomberg, om de afaceri cu cea mai bună reputaţie, a reuşit să evite orice scandal. Capitalul întemeitorului agenţiei de ştiri Bloomberg este evaluat astăzi la 18 miliarde de dolari. Unul dintre meritele sale este acela că, din funcţia de primar, el a reuşit să stabilizeze bugetul oraşului, înglodat în datorii, a luptat cu infracţionalitatea şi a îmbunătăţit sistemul de învăţământ.
Potenţial succesor al cancelarului federal german Angela Merkel era considerat până de curând Karl-Theodor zu Guttenberg, care a cucerit fulgeritor politica germană, devenind iniţial ministru al economiei, apoi al apărării. Însă, el 's-a ars' în urma unui scandal legat de lucrarea sa de doctorat, care s-a dovedit plagiat.
Campania electorală americană înghite milioane. Pe de altă parte, chiar şi cel mai gros portofel nu garantează accesul la Casa Albă. Acest lucru este demonstrat în mod elocvent de cazul miliardarului texan Ross Perot, care pe fondul paranoii declanşate s-a retras în mod inopinat, în 1992, din cursa prezidenţială.
Der Spiegel menţionează şi cazul 'cancelarului de fier', Carl-Edouard von Bismarc, a cărui carieră politică 'a fost dată peste cap de propria lene', dar şi cel al lui Sebastian Pinera, 'Berlusconi chilian'.
