Protest Greenpeace la Runcurel, împotriva exproprierilor abuzive

Activiştii Greenpeace au protestat la Runcurel, zonă unde oamenii urmează să fie expropriaţi de CE Oltenia pe bani puţini, mult prea puţini pentru a-şi putea reface gospodării similare în alte părţi.
Protest Greenpeace pe marginea carierei Jilţ Nord, Gorj
Protest Greenpeace pe marginea carierei Jilţ Nord, Gorj (Mircea Topoleanu)

Mai mulţi activişti Greenpeace au protestat duminică, 3 aprilie, pe marginea carierei Jilţ Nord din satul Runcurel (jud. Gorj) împotriva exproprierii abuzive a peste 100 de familii pentru extinderea carierei de lignit aparţinând Complexului Energetic Oltenia.

Activiştilor de mediu li s-au alăturat şi o parte dintre localnicii care urmează să fie evacuaţi şi să primească în schimbul proprietăţilor lor compensaţii stabilite fără negociere. Mesajul central al acţiunii a fost “Dreptate pentru Runcurel”. Acesta a fost vizibil pe cel mai mare dintre bannere, de 1000 de metri pătraţi, ce a acoperit un perete vertical al carierei de lignit, aflat la doar 50 de metri de biserica satului. Alte mesaje transmise de Greenpeace România au fost “Despăgubiri corecte la Runcurel” şi „Cioloş, Premierul Nepăsării, lasă oamenii pe drumuri”, arată organizaţia, într-un comunicat de presa remis Epoch Times.

Protest Greenpeace pe marginea carierei Jilţ Nord, Gorj
Protest Greenpeace pe marginea carierei Jilţ Nord, Gorj (Mircea Topoleanu)

Greenpeace reaminteşte că satul Runcurel din judeţul Gorj, situat între carierele de lignit Jilţ Nord şi Roşiuţa, este inclus în coridorul de expropriere al proiectului „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit.

Printr-o hotărâre emisă la finalul anului trecut, Guvernul permite Complexului Energetic Oltenia (CEO), compania beneficiară, exproprierea a peste 100 de familii uzând de statutul de cauză de utilitate publică. CEO va plăti proprietarilor de terenuri un preţ stabilit unilateral, prea mic pentru a le permite acestora din urmă refacerea unor gospodării similare în alte localităţi. În plus, banii pentru compensaţii vin de la bugetul de stat, nu din fondurile proprii. Guvernul face, astfel, companiei un cadou de câteva milioane de euro din banii contribuabililor, inclusiv din banii locuitorilor expropriaţi, plătitori de taxe şi impozite.

La cererea unor locuitori din Runcurel, Greenpeace România şi Bankwatch România, au iniţiat o serie de acţiuni în scopul obţinerii unui dialog cu Guvernul şi revocarea HG 960/2015. Astfel, în luna ianuarie 2016, cele două organizaţii de protecţie a mediului au transmis premierului Dacian Cioloş o solicitare pentru revocarea HG 960/2015, precum şi un memoriu din partea a 24 de localnici nemulţumiţi de perspectiva unor prejudicii inacceptabile, acţiuni urmate de lansarea unei petiţii online prin care se cere revocarea aceleiaşi hotărâri (petiţie disponibilă pe de-clic.ro şi semnată de peste 4000 de persoane).

În luna februarie, cele două ONG-uri, împreună cu locuitorii din Runcurel, au înaintat o plângere prealabilă [4] în vederea revocării hotărârii guvernamentale care permite exproprierea abuzivă a acestora din urmă, au solicitat o audienţă premierului şi i-au transmis rezultatele petiţiei online. O lună mai târziu, memoriul localnicilor a primit un răspuns, nu din partea premierului - singurul în măsură să impună revocarea hotărârii – ci de la compania beneficiară, Complexul Energetic Oltenia. Compania menţiona că HG 960/2015 respectă legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică şi – spre stupoarea locuitorilor din Runcurel – că populaţia a fost informată şi consultată în privinţa relocării şi strămutării satului.

Pe 22 martie, Greenpeace România a primit din partea Ministerului Energiei un răspuns şi în ceea ce priveşte revendicările petiţiei online. Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România menţionează: Ca şi în cazul celorlalte sesizări, premierul Dacian Cioloş a evitat să ofere un răspuns direct. Semnatarii petiţiei ar trebui astfel să se mulţumească cu un răspuns venit din partea Ministerului Energiei, în portofoliul căruia se află CEO - beneficiarul hotărârii contestate. Singurul care poate cere revocarea hotărârii este premierul, de altfel singurul destinatar al petiţiei. Uzând de postura sa de beneficiar indirect, ministerul respinge revendicările petiţiei, oferind drept argumente informaţii preluate din hotărârea contestată de mii de semnatari.”

Prin acţiunea întreprinsă duminică, 3 aprilie, la Runcurel, Greenpeace România urmăreşte obţinerea unor despăgubiri corecte pentru localnicii din Runcurel, respectiv revocarea HG 960/2015, ce creează un precedent periculos pentru mai multe sate aflate în zone miniere din România, precum şi deschiderea unei linii de dialog pe această temă cu Guvernul României, în special cu premierul Dacian Cioloş.

“Oamenii din Runcurel au primit de Crăciun notificări de expropiere prin care li s-a dat un termen de 30 de zile să elibereze terenurile. Nu a venit nimeni de la CEO sau de la primărie să le spună oamenilor ce se va întâmpla cu ei, dacă le sunt construite alte case, dacă vor primi despăgubiri cu care să îşi poată reface traiul în altă parte. În aceste condiţii, considerăm foarte gravă atitudinea nepăsătoare a Guvernului, care a dat undă verde exproprierii.”, declară Ionuţ Apostol, director de campanii în cadrul Greenpeace România.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură