Proiectele Ponta revin. Guvernul susţine accelerarea negocierilor cu chinezii pentru reactoarele de la Cernavodă

Iniţiat în timpul guvernării Ponta, controversatul proiect al construirii a 2 noi reactoare nucleare de la Cernavodă, în parteneriat cu China, intră pe lista de priorităţi a cabinetului Grideanu. Noua conducere a Ministerului Energiei a avut joi o întâlnire cu reprezentanţii companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN), discuţiile vizând asumarea unui calendar de acţiuni pentru urgentarea negocierilor legate de constituirea companiei de proiect, în care China va deţine 51%, relatează Hotnews.

Negocierile durează de prea mult timp şi este momentul să ne apropiem de o decizie. În perioada următoare, noua echipa a ministerului va acorda prioritate mersului negocierilor în vederea obţinerii unui acord pentru dezvoltarea proiectului. Vom iniţia în cel mai scurt timp un memorandum în Guvern pentru obţinerea mandatului de negociere în relaţia cu CGN", a declarat Robert Tudorache, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, conform comunicatului de presă remis de minister.

La rândul lor, reprezentanţii CGNPC, conduşi de directorul de proiect pentru România, au precizat că sunt mandataţi pentru o negociere mai flexibilă în anumite puncte, astfel încât discuţiile să fie accelerate.

Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la Centrala Nuclearelectrica Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, este proiect de investiţii prioritar pentru România, aflându-se în Programul de Guvernare actual, mai arată sursa citată. În perioada următoare sunt aşteptate decizii din partea autorităţilor româneşti de resort, respectiv Ministerul Energiei, Guvernul României, precum şi din partea Adunării Generale a Acţionarilor SNN care să conducă la formalizarea continuării procesului de negociere cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Ultimul termen pentru negocieri a expirat pe data de 20 decembrie 2016, astfel încât pe 31 ianuarie 2017, Comisia de negociere a avizat propunerea de continuare a negocierilor asupra Documentelor Investiţiei, până la data de 30 iunie 2017, pentru aceasta fiind însă nevoie şi de mandat din partea Comisiei Interministeriale, Guvernului României şi respectiv Adunării Generale a Acţionarilor SNN cu privire la continuarea negocierilor.

Sursa citată mai reaminteşte că managementul Nuclearelectrica a fost criticat anul trecut de Fondul Proprietatea, în calitate de acţionar minoritar, pentru reducerea profitabilităţii companiei.

"Valoarea de piaţă a companiei a scăzut cu aproximativ 60% de la listarea sa în 2013, ceea ce înseamnă pierderi cumulate de peste 2 miliarde de lei (453 milioane de euro) suportate de acţionarii Nuclearelectrica, din care 1,68 miliarde de lei (373 milioane de euro) reprezintă pierderile suportate de Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar al companiei", se arată într-un comunicat al Fondului Proprietatea, transmis în noiembrie 2016.

Revenind la parteneriatul cu chinezii, ideea construirii celor două reactoare nucleare cu o ţară non-NATO şi în plus renumită pentru obiceiul său de a copia tehnologia partenerilor cu sau fără voia lor a apărut în timpul guvernării lui Victor Ponta, care, de altfel, a încercat să pună în braţe chinezilor mai tot ceea ce înseamnă proiect energetic major. Între timp, de la plecarea lui Ponta şi până acum, chinezii au devenit acţionari şi la Rompetrol, companie pe care fostul premier a iertat-o, reamintim, de o datorie de 600 milioane de dolari.

La momentul respectiv, apetenţa lui Ponta pentru relaţii cu China a stârnit valuri de critici, căci România nu avea încă adoptată o strategie energetică iar relaţiile cu chinezii nu erau neapărat în avantajul României, China urmând să fie acţionar majoritar în proiecte - cu alte cuvinte să aibă controlul asupra robinetului cu energie - şi cerând o mulţime de facilităţi financiare.

Astfel, în cazul celor două reactoare, chinezii cer un contract de diferenţă pentru un preţ minim garantat pentru următorii 35 de ani, să li se garanteze un preţ de 96 de euro/MW în condiţiile în care piaţa este acum mult mai jos şi se estimează să mai scadă. Cine va plăti diferenţa dacă preţul scade? România, cu alte cuvinte cetăţeanul român. Pe scurt, chinzeii urmează să fie cu câştigul, românii cu pierderile. Mai multe informaţii, aici

Mai mult, deşi memorandumul prevede că "operarea şi mentenanţa Proiectului vor fi efectuate de către o companie specializată care va fi capabilă să îşi asume şi să fie responsabilă pentru riscurile nucleare", chinezii sunt departe de a avea o reputaţie bună în acest sens. Autorităţile din Franţa, ţară ce construieşte două reactoare nucleare cu aceiaşi chinezi care vor opera la Cernavodă (însă nu pe teritoriu francez, ci în China), au tras, anul trecut, un puternic semnal de alarmă în Parlamentul de la Paris faţă de modul în care autorităţile chineze în domeniu colaborează în ce priveşte securitatea.

„Din păcate, colaborarea cu Beijingul nu este la un nivel la care ne-am dori să fie”, a declarat Philippe Jamet, comisar francez pentru probleme de securitate nucleară. „Una dintre explicaţiile pentru problemele relaţiilor noastre este că autorităţile pentru siguranţă nu au deloc mijloace. Sunt depăşite”, a completat comisarul francez, în ceea ce priveşte parteneriatul între gigantul francez AREVA şi guvernul de la Bejing pentru construirea a două reactoare nucleare de ultimă generaţie în China, la Taishan.