Proiectele anti-Justiţie au fost blocate. Kovesi le mulţumeşte românilor pentru presiunea pusă pe Parlament

"Pe lângă faptul că legea este unul dintre aliaţii noştri puternici în tot ceea ce facem, cel mai important sprijin îl primim totuşi din partea cetăţenilor, atât prin sesizările care ne sunt făcute, prin plângerile care ne sunt trimise, dar cred că atitudinea pe care o ia societatea civilă, pe care o iau cetăţenii atunci când se încearcă limitarea atribuţiilor DNA este extrem de importantă. În acelaşi timp, încurajările pe care le-am primit permanent de la cetăţeni sunt foarte importante pentru noi.

Prin presiunea care a fost pusă asupra Parlamentului, au oprit o serie de proiecte legislative care urmăreau fie limitarea investigaţiilor, fie limitarea competenţelor DNA. (...) Există o stare de aşteptare foarte mare din partea cetăţenilor referitor la ceea ce face DNA. Au fost proteste în care cetăţenii au cerut independenţa DNA, au cerut ca influenţa politică să nu se răsfrângă asupra DNA", a declarat, la Europa FM, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi.

Corupţia cangrenează toate nivelurile societăţii iar acest fenomen trebuie combătut pe mai multe planuri. Kovesi susţine că, în activitatea sa, DNA pune accent foarte mare pe tot ceea ce înseamnă măsuri preventive.

"Corupţia din România nu o să o rezolvăm doar prin arestări, doar cu dosare penale, ci sunt necesare şi măsuri preventive. Degeaba arestăm profesori, degeaba arestăm medici, degeaba arestăm funcţionari publici care încalcă legea, dacă procedurile rămân aceleaşi şi dacă mecanismele de luare a unei decizii sau de atribuire a contractelor nu se schimbă.

Domeniul achiziţiilor este foarte important, pentru că aici se cheltuie banul public. Trebuie modificată legislaţia. Trebuie să luăm măsuri preventive pentru a elimina vulnerabilităţile. Este foarte importantă şi educaţia în anticorupţie", a explicat Kovesi.

În ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor de la persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, capitol la care autorităţile nu excelează deloc, Kovesi a făcut apel la susţinere din partea Ministerului Finanţelor, care este responsabil de punerea în executare a acestor decizii de confiscare.

Potrivit şefei DNA, sunt multe cazuri în care procurorii au dispus confiscarea extinsă a averilor, dar banii nu sunt recuperaţi în totalitate.

"Nu avem legea ilicitului, dar avem alte pârghii care ne permit să facem confiscări extinse. De exemplu, dacă cineva a primit mită 10.000 de euro, confiscăm acei bani, dar dacă în urma verificărilor stabilim că are o avere mult mai mare pe care nu o poate justifica, facem confiscare extinsă. Ultimul caz care este şi foarte public este cel al primarului Oprescu, unde procurorul de caz a propus confiscarea extinsă a averii până la contravaloarea sumei de 1 milion de euro.

Ce este totuşi important este că autorităţile financiare nu execută efectiv aceste dispoziţii care rămân definitive prin hotărâri judecătoreşti. Degeaba intră cei condamnaţi în puşcărie, stau doi ani în puşcărie, după care ies şi se bucură în continuare de averile lor, de locuinţele luxoase, de yacht-uri sau de automobile de lux", a punctat Kovesi.

Procurorul şef al DNA susţine că mulţi dintre infractori preferă să stea în închisoare, dar în acelaşi timp să rămână cu averile intacte.

"Nu ştiu ce calcule îşi fac infractorii atunci când comit infracţiuni, însă am văzut reacţia lor atunci când procurorii le aduc la cunoştinţă că li se sechestrează bunurile. Este foarte dureros pentru ei. Cred că unii dintre ei preferă să stea în închisoare, dar să nu le confiscăm averile.

Aceeaşi reacţie o au şi când dispunem control judiciar cu plata unei cauţiuni. Întrebarea mea întotdeauna a fost de ce o persoană care nu îşi plăteşte impozitul, în trei luni de zile dacă nu şi-a plătit impozitul sau în şase luni poate fi executată, i se blochează conturile bancare, începe executarea silită… De ce aceleaşi reguli şi aceeaşi operativitate nu se aplică şi celor care comit fapte penale?!", a mai precizat Kovesi.