Proiect de lege: Asigurarea de malpraxis, obligatorie pentru toţi medicii

Un proiect de lege care îi va obliga pe toţi medicii să-şi facă poliţă de asigurare pentru malpraxis se află în lucru la Ministerul Sănătăţii. În cazul producerii unei erori medicale, doctorii vor fi nevoiţi să poarte o negociere cu pacientul şi asiguratorul, înainte de a apela la un mediator sau de a recurge la instanţă, se prevede în proiect.

"Devine obligatorie asigurarea atât a medicilor, cât şi a întregului personal medical care este implicat în furnizarea serviciilor de sănătate. La ora aceasta, poliţele de asigurare sunt foarte ieftine ca medie, dar variază de la câţiva euro la câteva sute de euro. Evident că în momentul în care va fi introdusă obligativitatea despăgubirilor civile, asiguratorii vor creşte valoarea poliţelor. Noi sperăm ca prin concurenţă lucrurile să nu ducă chiar la ceva nesustenabil (...) poliţele să poată fi susţinute de medici din salariile actuale, nu din plicuri şi alte foloase suplimentare. Avem discuţii destul de serioase în ce măsură instituţiile care angajează medicii ar putea plăti o bună parte din poliţa de asigurare. N-am reuşit să identificăm încă o anume suma", a declarat Petru Melinte, reprezentant al ministerului, relevă Agerpres.

Doar medicii care lucrează la instituţii care încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate au poliţe de asigurare pentru malpraxis în prezent.

"Din păcate, poliţele lor de malpraxis sunt în general la minimum şi se referă doar la daunele materiale care sunt mult reduse în comparaţie cu cele morale. De exemplu, pentru asistenţi poate să fie şi câţiva euro pe an", a precizat Melinte.

200 de cazuri de malpraxis la nivel naţional

Într-o intervenţie video în cadrul unei conferinţe privind medierea în cazurile de malpraxis medical, şi secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat a atras atenţia asupra problemei medicilor neasiguraţi.

"Problema majoră a fost şi este faptul că medicii nu se asigură, iar pacienţii care au probleme din cauza unui malpraxis nu pot să obţină ce trebuie să obţină de la asigurări, acesta este motivul pentru care trebuie să modificăm modul de lucru. În al doilea rând este birocraţia foarte grea. (...) De multe ori cazurile ajungeau direct în instanţă şi atunci dura, populaţia era foarte nemulţumită", a declarat Raed Arafat.

Există aproximativ 200 de cazuri de malpraxis la nivel naţional, potrivit lui Petru Melinte, iar acuzaţiile de malpraxis sunt tot mai numeroase şi despăgubirile sunt ameţitoare

"Marea lor majoritate s-au stins. Adică s-au înţeles cu pacienţii. Foarte puţini ajung în judecată. Din cunoştinţa mea, chiar în puşcărie n-au ajuns, probabil ceva sancţiuni cu suspendare", a afirmat Petru Melinte.

Conform noului proiect de lege care va fi supus dezbaterii publice, medicii, pacienţii şi asiguratorii vor fi nevoiţi să negocieze înainte de a se adresa unui mediator sau de a face apel la instanţă.

"Procedura pe care o propunem noi este anterioară medierii. Deci este o negociere care are loc împreună cu asiguratorul şi care nu este o procedură juridică. Este o procedură amiabilă şi care duce la stingerea conflictului", a precizat Petru Melinte.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii se gândeşte la elaborarea unui Ordin comun cu alte ministere precum Ministerul Justiţiei prin care să se plafoneze daunele morale care trebuie plătite de medici sau de instituţiile spitaliceşti în cazurile de malpraxis.

Medierea, obligatorie de la 1 august

"Ne dorim foarte mult ca lucrurile să nu explodeze, să ajungem să putem plafona daunele morale. Asta este un lucru extrem de important pentru că dacă ne apucăm să facem un calcul cu daune morale de 500.000 de euro asigurările vor fi undeva la zeci de mii de euro şi societatea în sine nu suportă aşa ceva. Este greu sa îl pui pe un medic care câştigă în mod oficial 500 sau 600 de euro să plătească daune de zeci de mii de euro. Ne-am gândit la tot felul de plafoane, dar trebuie gândit în funcţie de un calcul pe care în general îl fac asiguratorii. În momentul de faţă fiecare cere cât vrea să ceară, instanţa dă cu bună-credinţă aceste sume şi care apoi nu ştim cine poate să le plătească", a mai spus Melinte.

Doar daunele, fără cheltuielile de administrare, se ridică la 70% din cât încasează pentru asigurările de malpraxis şi cele de sănătate, iar cheltuielile de administrare ajung la peste 30%, ceea ce înseamnă că poliţele de malpraxis nu reprezintă o afacere profitabilă pentru asiguratori, au precizat asiguratorii.

"Asigurările de sănătate şi cele de malpraxis, în total volumul de prime, deţin o pondere infimă, 0,22% - asigurări de malpraxis, circa 1% - asigurări de sănătate, după ultimele cifre din anul 2012. Anul trecut, la asigurările de malpraxis medical, rata daunei pe indicatorii tehnici a ajuns la circa 71%, iar rata cheltuielilor este de aproximativ 30%. Deci pe această linie de business, asiguratorii sunt pe pierdere", a precizat recent Florentina Almăjanu, director general al Uniunii Naţionale a Societăţii de Asigurare şi Reasigurare din România.

În plus, medierea va fi obligatorie de la 1 august.

"De la 1 august, dacă nu te-ai adresat mediatorului, nu poţi merge mai departe. Se poate continua procedura judiciară, dar trebuie să faci dovada că ai încercat această împăcare cu partea cealaltă. Împăcarea înseamnă că s-a ajuns la o soluţie comună pe care şi-o aleg părţile. În caz contrar, dacă eşti reclamant ai riscul să ţi se respingă ca inadmisibilă acţiunea, dar dacă acţiunea este deja începută judecătorul poate să constate atitudinea părţii celeilalte care refuză medierea", a afirmat Elena Bustea, preşedinte al Asociaţiei Centrul Avocaţilor Mediatori.

Deputatul PNL Alina Gorghiu, iniţiator al legii medierii, a subliniat că în Germania, de exemplu, peste 80% din cazurile de malpraxis sunt rezolvate prin mediere şi doar 20% ajung în instanţe.

Legea malpraxisului, la un pas de adoptare

România este la un pas să adopte o lege care ar simplifica situaţia pacienţilor prejudiciaţi de nepăsarea sau neştiinţa unor medici: legea malpraxisului. Ar fi, de fapt, o aliniere la regulamentul european prin care pacienţii sunt despăgubiţi în cel mult 90 de zile dacă pot dovedi că au avut de suferit moral, psihic sau fizic de pe urma unui serviciu medical.

Prin proiectul actual, lucrurile se simplifică: în cazul unei astfel de probleme, pacientul ia legătura cu managerul spitalului sau cu medicul, care la rândul lor merg la societatea la care sunt asiguraţi. Asiguratorii stabilesc prejudiciul, iar mai apoi vin cu o ofertă. Interesant este faptul că pentru fiecare traumă medicală va exista o despăgubire bănească.

Astfel, un pansament uitat în corpul pacientului va avea un “preţ”, un diagnostic greşit alt preţ, un tratament necorespunzător va fi tarifat şi el, cele mai scumpe fiind neglijenţa şi administrarea greşită a unui medicament sau tratament, precum şi neinformarea pacientului de către medic asupra unor riscurilor la care se supune.

Având în vedere tendinţa din statele Uniunii Europene de soluţionare a cazurilor de malpraxis prin mediere, prin prezentul proiect de act normativ se introduc prevederi pentru facilitarea procedurilor administrative şi reducerea la minimum a procedurilor juridice. Astfel, asigurătorul este obligat ca într-un anumit termen să facă o propunere pentru despăgubirea victimei prejudiciilor.

De asemenea, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pot angaja mediatori autorizaţi pentru soluţionarea conflictelor dintre victimele malpraxisului şi personalul medical sau furnizorul de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice. Dacă victima prejudiciului şi personalul medical, furnizorii de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice ajung la o înţelegere, vor încheia un contract de tranzacţie, cu acordul asigurătorului. Prin aceasta se preîntâmpină un proces dintre victima prejudiciului şi personalul medical, furnizorii de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, în care să se pretindă noi despăgubiri pentru prejudiciile produse.

În România, pacientul aşteaptă un tratament care deseori vine prea târziu, se împrumută ca să plătească medicii „la negru” sau să îşi cumpere medicamente de care, de fapt, nu au nevoie, iar de multe ori tot pacientul este cel care „plăteşte” neglijenţa sau neştiinţa unor medici. Exemple sunt destule: de la vestitul caz Ciomu, a cărui victimă şi-a găsit foarte greu dreptatea în instanţă, până la povestea bolnavului de cancer a cărui familie a primit 20.000 de euro de la CEDO – care a stabilit că pacientul nu a avut un tratament corespunzător - la 6 ani după ce omul a murit.

Alina Gorghiu: Introducerea medierii obligatorii ar duce la rezolvarea a 1,2 milioane dosare din instanţe

Deputatul liberal Alina Gorghiu a anunţat în aprilie că a depus în Parlament, încă din luna noiembrie 2011, un proiect de modificare a legii medierii, care prevede obligativitatea pentru judecători de a trimite anumite litigii către mediatori, măsură care ar putea degreva instanţele de 1,2 milioane de dosare.

Alina Gorghiu a declarat că acest proiect de lege se află la comisiile de specialitate din Senat, însă, cum activitatea din Parlament este blocată, se aşteaptă în luna mai aprobarea tacită a proiectului de lege.

"Este o iniţiativă legislativă de un an şi jumătate, care este susţinută de 40 de asociaţii şi fundaţii ale mediatorilor sau care au legătură cu domeniul juridic, de către CSM, precum şi de sindicate şi patronate, care au un rol cheie în tot ce înseamnă conflictele din România, în special cele de muncă. Acest proiect de lege spune că procedura medierii trebuie să devină obligatorie pentru anumite tipuri de litigii. Când spun procedura de mediere obligatorie este vorba de acea informare către părţile din litigiu, în faţa mediatorului. Tot ce înseamnă litigii pe Dreptul muncii, protecţia consumatorului, malpraxis, procese civile până la un anumit cuantum şi ne gândeam la un plafon de maxim 50.000 lei, plângerile prealabile, toate acestea să meargă la mediator", a declarat duminică Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, la 3.500 de mediatori autorizaţi s-ar putea absorbi aproximativ 1,2 milioane de dosare aflate pe rolul instanţelor.

"Am reuşit să facem şi o prognoză. La un număr de 3.500 de mediatori autorizaţi, am putea să absorbim pe şedinţă de informare obligatorie aproximativ 1,2 milioane de dosare aflate pe rolul instanţelor. Gândiţi-vă că instanţele din România au acum aproximativ 4 milioane de dosare pe rol. Este ceva revoltător să depui o acţiune în instanţă şi să primeşti primul termen peste un an. Practic, dreptul meu la justiţie este îngrădit şi de ce să nu folosesc eu, statul român, o metodă care îmi oferă şi eficienţă şi costuri reduse şi confidenţialitate şi o soluţionare rapidă a litigiului", a adăugat deputatul liberal.

Ea a mai spus că, dacă într-un proces obişnuit din instanţă, o parte pierde, iar o alta câştigă, în cazul medierii cele două părţi ajung la un consens.

Deputatul liberal şi-a exprimat nemulţumirea faţă de atitudinea Ministerului Justiţiei, care nu a făcut nicio campanie de informare în domeniul medierii şi pentru că ministerul a dat aviz negativ la proiectul de lege privind medierea obligatorie.

"Peste tot în lume vezi în instanţe informaţia cu birourile mediatorilor, cu modalităţile de soluţionare a conflictelor, altele decât în instanţă, şi cu toate acestea Ministerul Justiţiei nu a făcut nici campanie de informare, nici măcar un spot publicitar. Nu există un tablou al mediatorilor pe care Ministerul Justiţiei să îl promoveze în dezbaterile publice. (...) Cei din minister fac o confuzie spunând că acest proiect de lege ar vrea să transforme medierea într-o procedură obligatorie şi eu încerc să explic că legea nu obligă pe nimeni să se înţeleagă în faţa unui mediator, ci are menirea să oblige instanţele să trimită în faţa mediatorului părţile care se află în litigii mărunte, care nu au ce căuta în instanţă. Practic, este vorba de o şedinţă de informare. Eu, ca mediator, le spun părţilor care sunt avantajele, consecinţele unui demers în instanţă sau că soluţiile din instanţă ar putea să vă nemulţumească şi ar fi mult mai frumos să vă înţelegeţi aici, într-o manieră civilizată, discretă, confidenţială cu cealaltă parte. Conform acestui proiect legislativ, omul care vine la mediator la informare obligatorie, nu are obligaţia să rămână să încheie o înţelegere. Dacă vrea rămâne, dacă nu are calea instanţei deschisă", a explicat Alina Gorghiu.

Declaraţia a fost făcută cu ocazia unei dezbateri publice organizate la Parlament de către Asociaţia "O şansă pentru viitor", Asociaţia Centrul Avocaţilor Mediatori şi Asociaţia Europeană a Mediatorilor.

Dezbaterea a introdus teme inedite pentru mediatori, precum sistemul bancar sau cauzele de malpraxis.

Evenimentul a fost adresat mediatorilor, magistraţilor, oamenilor de afaceri, funcţionarilor publici şi bancari, cadrelor medicale, companiilor de asigurări pentru malpraxis, studenţilor.