Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România: Este nevoie creşterea finanţării sistemului de sănătate

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România susţine că este nevoie de o creştere a finanţării sistemului de sănătate prin sporirea numărului de contribuabili, mărirea contribuţiilor lor, prin alocări de la bugetul de stat şi din alte surse pentru persoanele scutite de plata contribuţiei, precum şi prin introducerea, în mod complementar, a sistemului privat de asigurări de sănătate.

Într-o sinteză transmisă joi, privind dezbaterea desfăşurată la Huedin, pe 17 martie, cu responsabili din sistemul sanitar din mai multe judeţe din Transilvania, reprezentanţi ai partidelor politice, autorităţilor locale şi organizaţiilor sindicale din sănătate, preşedintele Federaţiei "Solidaritatea Sanitară", Viorel Rotilă, arată că participanţii la această reuniune au fost de acord ca pachetul de bază de servicii de sănătate să fie stabilit de o comisie specială, formată din reprezentanţi ai Caselor de Asigurări de Sănătate (CAS), Ministerului Sănătăţii şi ai tuturor organismelor din sistemul sanitar. Definirea pachetului de bază presupune reducerea serviciilor medicale acordate populaţiei şi a fost analizată oportunitatea finanţării suplimentare, prin sistemul de coplată.

Referitor la asigurările private de sănătate, a fost pus în discuţie riscul ca un procent însemnat din bani să nu fie cheltuit în interesul pacienţilor, amintindu-se, în context, că primul proiect de lege a Sănătăţii, retras de minister, prevedea pentru cheltuielile de administraţie a CAS un procent de 2,8%, în timp ce cheltuielile actuale cu CAS sunt de aproximativ 0,7%.

Totodată, discuţiile au evidenţiat că trebuie menţinut sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar asigurările private trebuie limitate la cele complementare şi voluntare. S-a vorbit despre neajunsurile pe care le pot crea asigurările private, în cazul în care sistemul nu este bine gândit, precum şi despre exercitarea unei supravegheri corespunzătoare a acestora. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu a stabilit încă regulile pentru ca actorii privaţi să poată intra pe piaţa de profil.

În cadrul reuniunii s-a subliniat că seviciile acordate de spitale sunt decontate de CAS mult sub preţul pieţii. Pe de altă parte, trebuie să fie analizată posibilitatea diferenţierii serviciilor medicale acordate în funcţie de contribuţia pacientului la asigurările de sănătate, precum şi a introducerii unor proceduri care să permită uniformizarea calităţii serviciilor medicale la nivelul întregii ţări.

În sistemul sanitar este nevoie şi de o salarizare diferenţiată a personalului medical. În privinţa personalului TESA, principalele probleme derivă din normativul de personal greşit întocmit, mai ales pentru unităţile sanitare mari, şi din nivelul de salarizare foarte scăzut.

Participanţii la dezbatere au evidenţiat că directorul unităţii sanitare trebuie să aibă libertatea de a angaja personal în funcţie de necesităţile concrete. Un rol important îi revine medicinei primare, fiind necesară o creştere a calităţii serviciilor medicale furnizate de acest sector.

Există numeroase probleme şi în învăţământul medical, unde este nevoie de o reformă reală în vederea creşterii nivelului de pregătire al absolvenţilor. Asigurările de malpraxis trebuie să acopere valoarea despăgubirilor pe care sunt obligaţi să le plătească asiguraţii. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că se doreşte şi o creştere a calităţii serviciilor medicale, în condiţiile în care bugetele alocate sănătăţii au crescut de la an la an.