Program pentru solicitanţii de azil din Germania: sunt plătiţi pentru a pleca în mod voluntar

Programul "StartHilfe Plus”, care poate fi vag tradus “start ajutor plus”, pentru ajutorarea migranţilor, a început miercuri.

Proiectul administrat de Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) în cooperare cu Organizaţia Internaţională pentru Migrare intenţionează să răsplătească financiar aplicanţii pentru azil dacă sunt dispuşi să se întoarcă în ţările lor natale. În jur de 40 de milioane de euro (USD 43 de milioane) sunt destinate acestor plăţi.

“În anul 2016, în jur de 55.000 de persoane s-au întors în mod voluntar în ţările lor natale – aceasta reprezintă o creştere comparativ cu anul precedent (în jur de 35.000 în 2015). Avem condiţii bune (pentru creşterea numărului de plecări voluntare) cu bugetul nostru suplimentar”, a precizat Jutta Cordt, care a preluat conducerea BAMF în mod oficial miercuri, pentru DW.

BAMF se confruntă cu restanţe de 430.000 de aplicaţii pentru azil neprocesate, numărul fiind descris de Cordt ca fiind o “provocare”.

Încurajări de a pleca rapid

Potrivit sistemului pe mai multe nivele al programului “StartHilfe Plus”, persoanele cu şanse foarte mici de a li se acorda azil în Germania vor fi răsplătite pentru plecare, mai ales dacă fac acest lucru înainte ca procedura de solicitare de azil să fi fost finalizată.

Persoanele cu vârsta de peste 12 ani care îşi retrag solicitările de azil înainte de a primi răspuns în cazul lor vor primi 1.200 euro. Persoanele ale căror solicitări vor fi respinse vor primi 800 euro dacă au fost de acord să nu conteste decizia, dar în schimb părăsesc Germania înainte de timpul limită care a fost oferit. Plăţi suplimentare vor fi aplicate familiilor şi copiilor sub 12 ani; există de asemenea o prevedere şi pentru migranţii care beneficiază de un “Duldung” sau un permis de şedere temporară în Germania.

Programul are diverse restricţii în ceea ce priveşte locul, având ca obiectiv reducerea riscului de a fi întrebuinţat excesiv. Persoanele din anumite ţări sau regiuni, incluzând Balcanii de Vest, nu sunt eligibile iar solicitanţii trebuie de asemenea să nu aibă fonduri proprii. Cetăţenii sirieni nu pot aplica.

Critica de a fi un bonus “valea!”

Programul “Starthilfe” a fost supus criticilor, inclusiv din partea Diakonie, organizaţie de asistenţă socială a bisericilor protestante din Germania.

Dietrich Eckeberg, expert al organizaţiei, a susţinut că a fost “nefiresc de multă presiune politică” pentru a orienta cât mai mulţi oameni în direcţia plecărilor voluntare.

“Găsesc această reglementare discutabilă, deoarece este concepută să prevină ca răspunsurile la solicitările de azil să fie contestate în instanţă”, a susţinut Eckeberg, adăugând că în realitate, astfel de bonusuri “valea!” au alimentat prejudiciile migranţilor şi refugiaţilor şi nu au fost nimic mai mult decât o soluţioinare superficială şi înşelătoare, care nu a ajutat la reintegrarea oamenilor în ţările lor de origine.

Mai ieftin decât deportările

Peste un million de refugiaţi şi migranţi au ajuns în Germania în ultimii doi ani. Conform rezultatelor unei anchete BAMF, călătoria unui refugiat în Germania costă în jur de 7.100 euro şi durează 35 de zile în mod normal.

În timp ce mulţi dintre cei care au ajuns după o călătorie riscantă sunt îndreptăţiţi la statusul de refugiat deoarece au fugit de război sau persecuţie, cei care vin din motive economice sau de altă natură riscă să li se respingă aplicaţia şi să fie trimişi înapoi. Germania a numit de asemenea un număr de ţări ca fiind “ţări de origine sigure”, incluzând Maroc, Tunisia şi Algeria.

“Pentru toţi cei care nu au nicio perspectivă de a domicilia în Germania, plecarea voluntară reprezintă o alegere mai bună decât deportarea”, a spus ministrul de Interne Thomas de Maiziere.

Pentru guvern, plătirea migranţilor şi refugiaţilor ca să se întoarcă de bună voie este mai avantajoasă, iar deportarea este mult mai costisitoare. Alte programe de a încuraja financiar reîntoarcerea migranţilor au fost în vigoare timp îndelungat în Germania la nivel naţional şi de stat, precum şi programe la nivelul Uniunii Europene.