Procurorul general refuză să fie audiat în Parlament. Igor Munteanu: Nu există progres în investigarea miliardului furat

În cadrul şedinţei Parlamentului de săptămâna trecută, 52 de deputaţi au votat audierea în plen a procurorului general, a procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, guvernatorului Băncii Naţionale şi directorului Centrului Naţional Anticorupţie, privind acţiunile întreprinse pentru recuperarea miliardului din sistemul bancar moldovenesc după ce mai multe tentative în acest sens au eşuat în sesiunea parlamentară precedentă.

Pe de altă parte, procurorul general, Eduard Harunjen a venit deja cu un răspuns în acest sens, anunţându-şi refuzul de a răspunde la întrebările parlamentarilor, specificând că prin obligarea şefului instituţiei de a se prezenta la audieri pe marginea unor cauze penale concrete în faţa parlamentarilor se subminează principiul colaborării loiale.

„În opinia Procuraturii, audierea în plenul Parlamentului a procurorului general şi a procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie în legătură cu cauzele penale iniţiate pe faptele de sustragere a mijloacelor financiare din sistemul bancar nu este altceva decât o solicitare vocală a informaţiei cu privire la evoluţia acestor cauze, multe dintre ele pendinte. O atare situaţie este una inacceptabilă.

Deputaţii nu pot formula întrebări care conduc la amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală. (...) Prin urmare, Procuratura Generală se află în imposibilitate de a da curs solicitării deputaţilor de a se prezenta în şedinţele plenare în legătură cu unele speţe concrete”, se arată în răspunsul procurorului general, adresat legislatorilor.

În opinia deputatului Lilian Carp, reacţia lui Harunjen este una la care cei mai mulţi dintre votanţi s-au aşteptat. Acesta a mai menţionat că până la şedinţa de joi, s-ar putea ca şi conducătorii celorlalte instituţii invitate să-şi anunţe refuzul, sau, în cel mai bun caz, ar putea delega pe cineva care nu va putea da prea multă informaţie.

„Pentru noi era important ca în plenul Parlamentului să vină procurorul, fiindcă Procuratura este instituţia care propriu-zis investighează şi trebuie să adune acel dosar mare pentru a ne informa despre ce s-a furat, cum s-a furat, cine se face vinovat că a avut loc această fraudă bancară. Din partea celorlalte instituţii vom avea mai puţină informaţie”, a declarat Carp în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

La rândul său, directorul executiv IDIS-Viitorul, Igor Munteanu, consideră că această neprezentare anunţată din timp a procurorului general reprezintă un gest de sabotaj faţă de investigarea la care Procuratura, alături de CNA, trebuie să dezvăluie natura beneficiarilor finali ai acestei fraude bancare şi trebuie să participe cu toate puterile şi resursele pe care le are astfel încât publicul/cetăţenii să fie mulţumiţi.

„Argumentarea procurorului Harunjen nu ţine sub nicio formă. Investigarea fraudei bancare este de o importanţă atât de uriaşă pentru regimul politic din Republica Moldov, încât eschivarea de a da răspunsuri la tema ridicată de parlamentari reprezintă o confirmare a faptului că aceste autorităţi nu-şi îndeplinesc sarcinile, ci mai degrabă crează un fel de acoperire pentru cei care au fraudat băncile”, a punctat expertul.

În context, acesta a ţinut să amintească de primarul oraşului Orhei, Ilan Şor, ca despre un exemplu grăitor şi foarte activ în viaţa politică moldovenească, menţionat de 74 de ori în ultimul raport Kroll, dar care desfăşoară activităţile şi tranzacţiile pe care şi le doreşte.

„Cetăţenii înţeleg că nu a existat niciun fel de progres între timp, pentru că altfel numele beneficiarilor ar fi fost deja relevate şi instituţiile internaţionale care solicită accelerarea procesului de investigare ar da semne de încredere investigaţiei. În acest moment, vedem că toate uşile se închid în faţa Republicii Moldova ca urmare a investigării îngheţate şi a faptului că aceste instituţii încearcă mai degrabă să blocheze investigarea decât să ajute”, a conchis expertul IDIS-Viitorul.