Procuratura Generală a R. Moldova: Infracţiunile violente asupra copiilor sunt în creştere
alte articole
Procuratura Generală a Republicii Moldova susţine că protecţia copiilor veniţi în contact cu justiţia şi asigurarea ocrotirii eficiente a drepturilor minorilor ar constitui obligaţia statului, dar care nu ar fi pe deplin asigurate. Astfel, copiii continuă să fie victime, dar şi să comită infracţiuni grave, autorităţile neasigurând la modul practic servicii de suport şi asistenţă, ce ar determina schimbarea comportamentului deviant al copilului.
Potrivit unui studiu realizat de Procuratura Generală a RM, în primul semestru al anului 2017 au fost pornite 579 cauze penale în care 625 copii figurau în calitate de victime ale infracţiunilor, faţă de 497 cauze penale iniţiate în primul semestru al anului trecut, când în calitate de victime au figurat 511 copii. Ponderea semnificativă în creştere a infracţiunilor comise asupra copiilor revine infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. Studiul indică creşterea nivelului infracţiunilor violente comise asupra copiilor: abuz sexual, huliganism şi violenţă în instituţiile de învăţământ.
În 111 cauze penale copiii figurează în calitate de victime ale infracţiunilor privind viaţa sexuală (în anul 2016 - 102 cauze penale), inclusiv în 24 cazuri (în 2016 -18) aceştia au fost abuzaţi în familie. Au fost înregistrate 157 cazuri de violenţă în instituţiile de învăţământ (în 2016-138) din care: profesori faţă de elevi – 19 cazuri; elevi faţă de profesori – 6 cazuri; între semeni – 132 cazuri.
Concomitent a fost înregistrată o descreştere uşoară a infracţiunilor patrimoniale şi a violenţei în familie. Astfel, în primul semestru al anului 2017 au fost deschise 133 cauze penale privind infracţiuni patrimoniale în care, în calitate de victime, figurează copii (2016 - 152).
În primele 6 luni ale acestui an au fost înregistrate 9 cazuri de suicid şi 71 cazuri de tentativă de suicid. Factorii principali ce i-au determinat pe copii să recurgă la acţiuni suicidale sunt dificultăţile de adaptare, eşecul şcolar sau sentimental, dezechilibrul emoţional, lipsa unei comunicări eficiente cu părinţii şi/sau rudele, relaţiile conflictuale în familie, internetul şi viaţa virtuală.
De asemenea, Procuratura Generală a RM evaluând activităţile în vederea respectării drepturilor minorilor în cazul tragerii lor la răspundere penală a stabilit că în primele 6 luni ale acestui an a fost pornită urmărirea penală în 358 cauze penale în privinţa minorilor, ceea ce denotă o scădere cu 30,89 la sută, faţă de perioada analogică a anului 2016.
”A fost înregistrată o uşoară descreştere a infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, comise de minori. Astfel, aceştia au comis: omor – un caz; vătămarea intenţionată a integrităţii corporale – un caz (1 caz – 6 luni 2016); tâlhărie - 5 (6 - 2016), jafuri – 23 (29 - 2016), huliganism – 15 (11 - 2016), circulaţia ilegală a drogurilor - 7 (9 - 2016), infracţiuni privind viaţa sexuală - 7 cauze penale (9 - 2016)”, a precizat instituţia de drept specificând că la fel ca şi în anii precedenţi, predomină infracţiunile contra patrimoniului, fiind pornite 255 cauze penale pentru furt, comparativ cu 378 cauze penale iniţiate în perioada similară a anului trecut.
Procuratura Generală punctează că minorii sunt determinaţi să comită infracţiuni din cauza lipsei supravegherii părinteşti sau a persoanelor care îi înlocuiesc, anturajului şi condiţiilor în care trăiesc şi se educă copiii, indiferenţa faţă de copii şi problemele lor, imperfecţiunea mecanismelor de resocializare a minorilor în conflict cu legea etc. ”Nu în ultimul rând, un impact negativ asupra stării psiho-emoţionale a copilului îl are informaţia ce abundă în scene de violenţă şi cruzime.”
”Deşi combaterea delicvenţei juvenile este o preocupare comună a sectorului public şi cel asociativ, modul cum evoluează lucrurile, spre regret, confirmă că mai rămâne a fi una dintre problemele majore cu care se confruntă societatea”, concluzionează Procuratura Generală atenţionând că actualmente, în privinţa copiilor care comit infracţiuni, inclusiv a celor sub vârsta răspunderii penale, lipsesc la modul practic servicii de suport şi asistenţă, ce ar determina schimbarea comportamentului deviant al copilului.