Preşedintele Ucrainei, oaspete de onoare la Cotroceni

Preşedintele României Klaus Iohannis a avut joi, la Palatul Cotroceni, o întrevedere oficială cu omologul său din Ucraina, Petro Poroşenko, la finalul căreia cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.

Discursul lui Iohannis

"Doamnelor şi domnilor, sunt onorat să îl am ca oaspete astăzi pe Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroşenko. Domnule Preşedinte, bine aţi venit! Mă bucur că Preşedintele Poroşenko a acceptat invitaţia de a vizita România, într-o perioadă complicată şi dificilă pentru ţara sa şi într-un context european şi internaţional marcat de intense provocări.

Îmi amintesc cu satisfacţie de vizita de anul trecut la Kiev, domnule Preşedinte, una dintre primele vizite externe după preluarea mandatului meu de Preşedinte, fapt ce reflectă importanţa acordată de România relaţiei cu Ucraina, stat vecin şi prieten. În decursul ultimelor luni, am avut ocazia să ne întâlnim şi să discutăm în marja unor evenimente internaţionale, precum Conferinţa de Securitate de la München şi Summitul privind securitatea nucleară de la Washington.

Am ţinut să îl asigur astăzi pe Preşedintele Poroşenko de sprijinul ferm şi constant al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei. Respectul pentru principiile şi normele care guvernează relaţiile internaţionale a stat întotdeauna la baza acţiunii noastre de politică externă şi România va continua să rămână consecventă acestui punct de vedere.

România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reformă internă necesar îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de asociere politică la Uniunea Europeană. România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina. Sprijinul acordat de România pe drumul european şi euroatlantic pe care Ucraina s-a angajat să îl parcurgă, precum şi în contextul crizei care o afectează în ultimii doi ani, reprezintă o bază solidă pentru realizarea de progrese consistente în relaţia bilaterală.

Am semnat astăzi un Protocol de relansare a Comisiei Mixte Prezidenţiale, urmare a celor agreate în cadrul vizitei pe care am efectuat-o la Kiev în cursul anului trecut. Comisia va fi un instrument de imprimare a voinţei politice şi a impulsului necesar pentru soluţionarea temelor de pe agenda bilaterală, permiţându-ne, astfel, să valorificăm pe deplin potenţialul de cooperare existent între ţările noastre.

În acest context, vom putea să facem paşi înainte pentru soluţionarea unor dosare care se află de mult timp pe agenda bilaterală. Unul dintre acestea este canalul Bâstroe. O altă temă a discuţiei a fost rolul important al minorităţilor - al celei româneşti din Ucraina şi al celei ucrainene din România - pentru relaţia noastră bilaterală. Acestea pot să reprezinte un foarte important element de legătură între statele noastre, care să sprijine consolidarea relaţiei noastre bilaterale.

Minoritatea ucraineană din România beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român - aproximativ 1,6 milioane de euro/an. Am discutat cu Preşedintele Poroşenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina. Reluarea activităţii Comisiei Guvernamentale pentru Minorităţi, după o pauză, prea lungă, de 10 ani, va contribui, cu siguranţă, la atingerea acestui obiectiv.

Un semn al determinării noastre comune de a aprofunda relaţia româno - ucraineană este reprezentat de semnarea, cu prilejul vizitei Preşedintelui Poroşenko la Bucureşti, a două acorduri bilaterale privind transporturile militare şi patrularea în comun la frontiera de stat româno-ucraineană.

De asemenea, ne dorim să intensificăm cooperarea dintre cele două ţări atât în domeniul cultural, cât şi educaţional. Sperăm ca Institutul Cultural Român de la Kiev să înceapă să funcţioneze cât mai repede posibil, alături de filiala de la Cernăuţi. Am căzut de acord că este important să dezvoltăm proiecte transfrontaliere şi regionale de cooperare în diverse domenii - economic, turistic, mediu, construcţie de infrastructură. În acest context, am evocat posibilitatea construirii podului de pe Tisa, Sighet - Solotvino.

Am discutat, totodată, de mai buna aplicare a Acordului de mic trafic de frontieră, de avansarea proiectelor de infrastructură şi de deschiderea de noi puncte de frontieră. Asemenea măsuri au un puternic impact asupra calităţii vieţii cetăţenilor din cele două ţări şi asupra întăririi legăturilor dintre aceştia. În acest sens, deschiderea cât mai rapidă a consulatului României de la Solotvino este foarte importantă.

Relaţiile economice bilaterale trebuie să fie intensificate. Avem multiple interese comune, mai ales în zona de graniţă, în domeniul interconectării energetice. Ucraina rămâne parte esenţială a arhitecturii energetice europene.

O altă temă importantă a fost situaţia de securitate din estul Ucrainei. Am subliniat în cadrul discuţiilor importanţa implementării depline şi neîntârziate a Acordurilor de la Minsk. Am avut cu domnul Preşedinte Poroşenko şi un schimb de opinii privind evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre şi impactul acestora asupra securităţii şi intereselor României şi Ucrainei. Vom continua să cooperăm strâns la nivel regional şi internaţional.

Vă mulţumesc încă o dată, domnule Preşedinte, pentru că aţi acceptat să vizitaţi România şi pentru discuţiile foarte bune pe care le-am avut. Aveţi cuvântul!"

Discursul lui Poroşenko

"În primul rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru invitaţia de a veni în România într-o vizită oficială. Sper că intensitatea vizitelor care au avut loc în ultima perioadă, iar domnul Preşedinte a spus despre acest lucru, ne-am întâlnit şi la Kiev, şi la München, şi la Washington, sunt convins că această intensificare are un caracter stabil şi răspunde acelui nivel fără precedent de înalt al relaţiilor dintre România şi Ucraina. Această intensificare va asigura o dinamică pozitivă a dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Simbolic, este prima mea vizită după crearea în Ucraina a unui nou guvern, reluarea activităţii coaliţiei majoritare din Parlament, după aprobarea, ieri, de către Comisia Europeană, a deciziei de a propune anularea regimului de vize pentru Ucraina. Sperăm şi am primit asigurări că România este un partener sigur şi ne va susţine în anularea regimului de vize pentru Ucraina şi sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând. Ucraina şi România sunt ţări vecine şi subiectul securităţii este la fel de important pentru ambele ţări. Şi securitatea este o primă prioritate a discuţiilor noastre de astăzi.

Anexarea Crimeii, continuarea prezenţei unităţilor ruseşti în Donbas, încălcarea de către partea rusă a acordului de la Minsk creează pericole pentru sistemul actual de relaţii internaţionale şi drept internaţional. Ucraina şi România nu pot să accepte acest lucru. Ne face plăcere să constatăm că statele noastre au o singură şi principială poziţie. Discuţiile privind anularea sancţiunilor cu privire la Rusia nu pot avea loc până când nu va înceta agresiunea.

Orice reducere a sancţiunilor în schimbul unor îndepliniri parţiale a acordului de la Minsk vor fi un pericol nemijlocit pentru reglementarea situaţiei în Donbas. Sunt convins că aceasta poate încuraja Rusia să-şi continue acţiunile agresive şi nu poate fi acceptat acest lucru, pentru că acordurile de la Minsk trebuie implementate în totalitatea lor.

Aş vrea să-i mulţumesc domnului Preşedinte şi tuturor partenerilor români pentru poziţia principială de susţinere a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi referitor la anexarea ilegală a Crimeii şi acţiunilor Rusiei în Donbas. De asemenea, aş vrea să mulţumesc pentru ajutorul practic în contextul combaterii agresiunii ruse în Ucraina.

Mulţumim României pentru că, în 2015, au fost trataţi 21 de militari ucraineni în spitalele din România, militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne care au fost răniţi în luptele din Donbas. În cadrul discuţiei subiectelor de securitate, suntem mulţumiţi de discuţiile din cadrul comisiei Ucraina-NATO şi discuţiile care vor avea loc în iulie, în Varşovia, şi am convenit să ne întâlnim acolo şi să continuăm discuţiile.

Ucraina mulţumeşte pentru susţinerea financiară şi la nivel de experţi în activitatea Fondului de sprijin NATO în domeniul securităţii cibernetice. Considerăm aceasta una din principalele ameninţări pentru statul nostru şi acest lucru va consolida securitatea noastră. În condiţiile agresiunii continue din partea Rusiei, Ucraina şi România vor acorda o atenţie deosebită securităţii în zona Mării Negre. De asemenea, astăzi am discutat detaliat acest subiect cu domnul Preşedinte. Am condamnat militarizarea de către Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia.

Am discutat alte abordări de colaborare în domeniul de securitate a Mării Negre, care trebuie să înlocuiască sau să completeze cele existente. Black Sea Forum şi documentul privind consolidarea încrederii şi-au pierdut eficienţa ca urmare a agresiunii Rusiei şi trebuie să găsim noi abordări şi alte viziuni asupra situaţiei.

O abordare poate fi iniţiativa comună privind crearea unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa Alianţei şi consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre. Ucraina se va alătura cu plăcere acestei iniţiative. Am confirmat acest lucru domnului Preşedinte după aprobarea de către alianţă.

O atenţie deosebită am acordat în cadrul discuţiilor de astăzi, unor proiecte concrete care trebuie să consolideze colaborarea economică dintre România şi Ucraina. Nu suntem deloc satisfăcuţi de nivelul actual al colaborării economice. Suntem convinşi că trebuie, cât mai urgent, să reactivăm comisia interguvernamentală care nu a lucrat pe parcursul a zece ani. Trebuie să folosim la maximum posibilităţile zonelor de liber schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană şi abordările deosebite pe care trebuie să le demonstrăm pentru colaborarea dintre oamenii de afaceri ai celor două state.

De asemenea, am propus să continuăm discuţia privind interconectarea sistemelor energetice ale statelor noastre, datorită cărora România va fi încă o ţară de la care Ucraina ar putea să importe gaze şi îi mulţumesc domnului Preşedinte pentru susţinerea acestei iniţiative. De asemenea, am propus părţii române să folosim potenţialul depozitelor de gaze din Ucraina şi cu eforturi comune să asigurăm securitatea energetică nu numai a Ucrainei şi a României, ci a întregii regiuni. Cred că aceşti paşi vor fi foarte pozitivi.

Împreună cu Preşedintele României am subliniat partea pozitivă a reluării legăturilor la nivel de cale ferată şi de legături auto între Cernăuţi şi Bucureşti şi sperăm că companiile aeriene se vor folosi de autorizaţiile pe care le-au primit şi vor relua legăturile directe între Bucureşti şi Kiev. Va fi încă şi mai actual după ce va intra în vigoare Acordul privind liberalizarea regimului de vize între Ucraina şi Uniunea Europeană. Am făcut schimb de păreri în ce priveşte ultimele evoluţii în Republica Moldova şi Transnistria. Susţinem eforturile guvernului din Republica Moldova de a stabiliza situaţia în ţară, şi susţinem eforturile în implementarea reformelor necesare.

În cadrul discuţiilor, am ajuns cu autorităţile din România la mai multe acorduri. În primul rând, am reluat activitatea comisiei militare mixte româno-ucrainene, care trebuie să devină un mecanism real de colaborare româno-ucraineană şi mă bucur că am reuşit să convenim să reluăm acest mecanism după peste 9 ani de la prima, şi din păcate, ultima şedinţă a acestei comisii. Următoarea şedinţă a comisiei am convenit că va avea loc în Kiev.

Ucraina şi România au semnat un acord privind patrularea comună a frontierelor de stat ce va permite ambelor părţi să lupte mai eficient cu corupţia, contrabanda şi migraţia ilegală. Am propus, împreună cu Preşedintele României acest lucru demult şi, în sfârşit, acest lucru a fost implementat şi va avea rezultate foarte bune.

Am semnat şi un acord de colaborare în domeniul transporturilor militare ce ne va permite dezvoltarea colaborării între Ministerele Apărării ale celor state, am împuternicit miniştrii noştri să semneze la 6 mai, când va avea loc întâlnirea lor la deschiderea consulatului din Solotvino şi să sperăm că atunci va fi semnat şi acordul privind gratuitatea vizelor pe termen lung pentru cetăţenii ucraineni şi salut acest lucru.

Consolidarea relaţiilor între România şi Ucraina are o importantă deosebită şi împreună cu domnul Preşedinte am apreciat pozitiv implementarea acordurilor bilaterale privind micul trafic de frontieră şi privind deschiderea punctului de frontieră Orlovka - Isaccea. Continuăm să colaborăm asupra consolidării relaţiilor bilaterale şi consider că implementarea acordurilor semnate astăzi va fi o bază pentru dezvoltarea relaţiilor prietenoase, strategice, de vecinătate şi parteneriat care există în prezent între Ucraina şi România, între Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei."

Întrebările presei

Jurnalist: "Bună ziua! Aţi spus despre flota Mării Negre, această iniţiativă… puteţi să ne spuneţi mai detaliat în ce stadiu se află discuţiile pe acest subiect, dacă există ceva concret, cine va intra în această iniţiativă şi care sunt principalele obiective?"

Preşedintele Ucrainei: "În primul rând, am subliniat acest lucru şi în ceea ce am spus mai devreme, securitatea este foarte importantă şi necesită mai multe decizii, noi abordări şi noi hotărâri. Noi susţinem iniţiativa României de a crea o flotă comună NATO în Marea Neagră şi subliniez că suntem dispuşi să ne alăturăm imediat după ce această iniţiativă va fi aprobată de Alianţă. Despre acest lucru am discutat astăzi cu domnul Preşedinte şi vom dezvolta această colaborare. Dar aceasta nu este singura direcţie în care vom colabora în domeniul securităţii.

În timpul vizitei Preşedintelui Bulgariei la Kiev şi astăzi în cadrul discuţiilor avute, am discutat posibilitatea creării unei brigade româno-ucraineano-bulgare după modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina. Avem o experienţă pozitivă de implementare a acestui acord şi sunt convins că astfel de paşi vor consolida şi securitatea şi încrederea şi în regiune, şi în întreaga Europă."

Jurnalist: "Pentru ambii preşedinţi, aş vrea să vă întreb o temă mult discutată în ambele ţări, despre corupţie. Domnule Poroşenko, la Kiev aveţi un nou guvern, cum va continua lupta împotriva corupţiei, ţinând cont de condiţionalităţile care vin din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene cu privire la acest lucru?

Iar, domnule Preşedinte Iohannis, în ţară e precampanie electorală, dar aproape ca o campanie şi se apropie campania oficială, când DNA-ul în continuare îşi face simţită prezenţa printre politicieni, sunt însă mulţi care spun că ar fi nişte comandamente de la alte instituţii ale statului şi aş profita de întrebare pentru dumneavoastră, băncile v-au cerut să trimiteţi la Curtea Constituţională legea dării în plată, ce veţi face cu ea şi când?"

Preşedintele Ucrainei: "Vă mulţumesc pentru această întrebare. Demonstrăm o abordare hotărâtoare şi paşi hotărâtori în lupta împotriva corupţiei. Decizia de ieri a Comisiei Europene privind propunerea anulării regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni demonstrează că Ucraina şi-a implementat 140 de puncte din lista de reforme care au fost condiţii preliminare pentru a lua o astfel de decizie. O mare parte din aceste 140 de reforme se refereau la lupta împotriva corupţiei. Asta înseamnă şi crearea infrastructurii de luptă împotriva corupţiei, crearea unei agenţii naţionale pentru lupta împotriva corupţiei, unui parchet specializat în lupta împotriva corupţiei, a Agenţiei Naţionale de Prevenire a Corupţiei şi multor alte structuri.

Sunt mai multe dosare împotriva unor deputaţi, guvernatori, funcţionari de stat şi chiar ieri, la şedinţa Guvernului, prima şedinţă a noului guvern din Ucraina, structurile tradiţionale corupte, cum sunt CFR ucrainean, Poşta ucraineană, au primit noi conducători străini, care şi-au demonstrat eficienţa în statele lor. Mâine vor avea loc mai multe şedinţe ale consilierilor mei la care vor fi discutate ca principale priorităţi subiectele anticorupţie. Sunt convins că eficienţa luptei împotriva corupţiei din Ucraina este esenţială pentru afaceri, pentru reforma sistemului judiciar şi a altor direcţii de dezvoltare a statului, care au fost discutate ieri în cadrul Direcţiei pe Probleme de Reformare a Statului. De aceea, cred că eficienţa luptei împotriva corupţiei este destul de mare."

Preşedintele României: "În România, lupta împotriva corupţiei este vitală, dar în România acest lucru nu este doar un deziderat, este un fapt. Lupta împotriva corupţiei se desfăşoară chiar cu intensitate mare, spre disperarea corupţilor, evident. Faptul că suntem în precampanie nu are nicio relevanţă pentru felul în care DNA luptă împotriva corupţiei şi împotriva corupţilor. Nu ştiu exact la ce fel de comandamente v-aţi referit în întrebare, eu nu am cunoştinţă despre existenţa vreunui fel de comandamente, dar am o părere destul de informată, foarte informată. Despre cum se desfăşoară lupta anticorupţie, sunt foarte mulţumit!

DNA îşi face treaba foarte bine, nu există niciun fel de imixtiuni politice, dacă cumva la asta v-aţi referit, în felul în care îşi face DNA treaba şi nu există nicio instituţie a statului care să se amestece în treaba DNA sau în felul în care DNA îşi face treaba. Faptul că suntem în precampanie, probabil, aduce mai vizibil în faţă felul în care unii şi alţii sunt chemaţi la DNA pentru a da explicaţii. Acest lucru este o dovadă a faptului că lupta anticorupţie se desfăşoară cu toată intensitatea şi pot să vă spun că se desfăşoară aşa, indiferent dacă este campanie sau dacă nu este campanie. Munca pe care o face DNA nu este una politică, ci este o luptă foarte importantă pentru România."