Diplomat moldovean: ”România a fost unul dintre principalii donatori pentru R.Moldova” (video)

”Sunt proiecte importante pentru că sunt foarte aproape de populaţie. Gazoductul Iaşi-Ungheni, realizat în 2014-2015, care a fost o primă etapă. Întâmplător sau nu, după demararea acestui proiect, preţul la gaze în R.Moldova a scăzut simţitor. La moment, preţul gazului importat de la Gazprom e mai mic decât preţul oferit de România. Diferenţa poate fi de 10-11 dolari la mia de metri cubi, dar lucrul acesta se întâmplă şi este foarte benefic”, a explicat acesta în cadrul conferinţei de lansare a studiului IER ”Cooperarea transfrontalieră între România şi Ucraina, respectiv între România şi R.Moldova”.

Un alt proiect la care diplomatul s-a referit a fost cel de restaurare a cetăţii Soroca, care este parte din Programul Operaţional de Cooperare trilaterală cetatea Hotin-Soroca-Suceava şi este ”un lucru care este foarte bine primit de cetăţeni pentru că ducem lipsă de o asemenea finanţare”.

Jacotă a menţionat şi proiectul SMURD, care a fost lansat în 2014 în nordul ţării la Bălţi şi apoi la Cahul. ”Până în 2017-2018 programul Smurd va fi implementat pe tot teritoriul ţării. Desigur, sunt tot felul de probleme cu implementarea proiectelor. Noi tot facem primii paşi de finanţare şi cofinanţare a acestor proiecte”, a precizat el, arătând însă că în cadrul recentei vizite făcute la Chişinău, secretarul de stat Raed Arafat a afirmat că proiectul se implementează foarte bine.

Diplomatul moldovean a amintit şi cele 744 de grădiniţe din R.Moldova, renovate cu ajutorul României, arătând că în a doua jumătate a lui 2016 va fi finalizat proiectul de 22,5 milioane de euro.

La rândul său, Nicolae Toderaş, cadru universitar la SNSPA şi co-autor al studiului ”Cooperarea transfrontalieră între România şi Ucraina, respectiv între România şi R.Moldova”, realizat sub egida IER, a arătat că acordul de 100 de milioane de euro dintre România şi R.Moldova ar fi trebuit să se încheie iniţial în 2016, dar acum s-au cheltuit doar o treime din banii alocaţi. ”Este de aşteptat ca acest program să cunoască o intensificare a implementării intervenţiilor. Intervenţia privind grădiniţele a fost una de succes. Dacă programul va continua aşa până în 2020, cred că vor fi solicitate mai multe resurse şi pentru alte intervenţii”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Toderaş a arătat că un prim factor care afectează eficienţa programului sectorial comun trilateral şi a programelor bilaterale se referă la instabilitatea politică din R.Moldova şi Ucraina care periclitează implementarea acestor programe. Unele intervenţii specifice cooperării transfrontaliere sunt tergiversate sau anulate din cauza faptului că nu există un consens politic şi administrativ.

Pentru îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere, studiul IER recomandă şi o revitalizare a camerelor de comerţ bilateral sau înfiinţarea unor camere de comerţ transfrontalier. Proiectele care să stimuleze apariţia acestora ar putea fi organizarea de forumuri, prezentări de produse şi servicii, activităţi de consultanţă, finanţate de către Ministerul Economiei.