Presedintele ucrainean incearca rescrierea crimelor comunismului

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici si omologul sau rus Dimitri Medvedev schimba cadouri in cadrul intalnirii lor de pe 15 septembrie 2010 la Moscova
Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici si omologul sau rus Dimitri Medvedev schimba cadouri in cadrul intalnirii lor de pe 15 septembrie 2010 la Moscova (DMITRY ASTAKHOV / AFP / Getty Images)

Presedintele ucrainean pro-Kremlin, Viktor Ianukovici, a asigurat saptamana aceasta diaspora ucraineana din Statele Unite, ca nu neaga genocidul comis de Stalin in Ucraina, care a ucis milioane de oameni prin infometare intre 1932-1933.

Ianukovici a adaugat ca de fapt sprijina desecretizarea documentelor privind actiunile lui Stalin si ale autoritatilor sovietice.

Declaratia privind foametea a survenit inainte de vizita sa in Statele Unite, la sesiunea summitului de la New York. Ianukovici si-a folosit vizita pentru a incerca un dialog mai strans cu diaspora ucraineana, care il priveste cu suspiciune si il considera omul lui Putin.

7 milioane de ucraineni omorati de comunism

Estimarile oficiale aproximeaza ca intre 7 si 10 milioane de oameni au fost omorati de comunism in 1933, intr-o campanie cunoscuta sub numele de Holodomor, sau Foametea, in Ucraina.

Dupa ce comunismul a ajuns la putere in Rusia, Lenin, si apoi, Stalin au devenit constienti de rezistenta opusa ideologiei comuniste de catre populatia ucraineana.

Astfel ca in 1932 Stalin a incercat sa pacifice Ucraina prin crima, ordonand strangerea recoltei din Ucraina in silozuri pazite de soldati.

Recolta a fost vanduta in Occident.

Ucrainenilor li s-au confiscat grinele si animalele si le-a fost interzis accesul la orice fel de alimente. Silozurile de grane erau pazite de soldati rusi si de asemenea trenurile care exportau recolta in afara Ucrainei.

Armatei ucrainene i s-a ordonat sa ridice milioanele de morti din case.

Ca si cum masurile lui Stalin n-ar fi fost suficient de criminale, pogromul a fost presarat cu incidente infioratoare: muribunzi luati din case si ingropati de vii, femei, copii si batrani murind de foame in mijlocul strazii, etc.

Rezultatul acestor masuri a fost moartea prin infometare a unui numar estimat intre 7 si 10 milioane de persoane.

"Despre mine se afirma ca neg Foametea cumva, [astfel ca] voi initia declasificarea documentelor de arhiva referitoare la fenomen", a declarat Ianukovici in scrisoarea sa.

Totusi, in 2010 demagogia comunista nu mai poate functiona ca pe vremuri. Desi presedintele Ianukovici a subliniat ca recunoaste existenta Foametei, sectiunea de pe site-ul sau prezidential referitoare la detaliile atrocitatilor comuniste a reaparut de curand, dupa ce a fost scoasa in luna februarie.

Comitetul Congresului Ucrainean din America, un grup ucrainean independent din diaspora, a tinut o demonstratie in fata misiunii Ucrainei la Natiunile Unite in New York, miercuri, pentru a protesta impotriva controlului exercitat de Ianukovici asupra mass-media ucrainene si reticenta lui de a lua in considerare Foametea, care urmeaza sa fie considerata un genocid comunist.

Tamara Olexy, seful Comitetului, a declarat ca simte "o dezamagire profunda si surpriza" dupa ce a citit scrisoarea lui Ianukovici. Ea a declarat de asemenea ca Ianukovici a trimis scrisoarea pentru a opri protestele impotriva sa, inainte de a sosi la New York, de teama ca i-ar pata imaginea.

Presedintele Ianukovici a sustinut la o sedinta a Consiliului Europei din aprilie, ca nu crede ca Foametea ar trebui sa fie clasificata drept genocid.

Ianukovici impartaseste opinia rusilor, care considera ca foametea n-a avut loc numai in Ucraina, ci si in regiunea Volga din Rusia si Kazahstan. Diferenta de abordare, desi minora, ascunde radacina problemei pentru ca incearca sa ia responsabilitatea de pe umerii comunismului, care a condus genocidul din Ucraina in 1932.

Desecretizarea nu este necesara

Fostul director al departamentului arhivelor al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU), Vladimir Vyatrovich, a declarat ca desecretizarea ordonata de Ianukovici a documentelor legate de Foamete nu este necesara, deoarece toate documentele secrete referitoare la Foamete au fost deja declasificate in Ucraina.

"Daca Ianukovici vrea cu adevarat sa desecretizeze adevarul cu privire la Foamete in continuare, el ar trebui sa ceara omologului sau rus, Dimitri Medvedev, sa faca acelasi lucru cu arhivele pe care le detine, asemenea Ucrainei", a declarat Vyatrovich, conform Centrului ucrainean de Studii ale Miscarilor de Independenta.

In ultimii ani, SSU a solicitat omologului sau rus, FSB, sa coopereze pe aceasta tema. Cererile au fost refuzate.

Ucraina a facut un efort sistematic de a expune crimele comuniste si de a scapa de elementele sale comuniste ramase in timpul presedintiei lui Victor Iuscenko, la putere in ultimii cinci ani.

Putin prietenos cu Rusia, atitudine poate capatata dupa otravirea cu dioxina la care a fost supus, comisa de un presupus agent FSB, Iuscenko a facut o prioritate din expunerea regimului comunist care a condus Ucraina pana in 1991.

In 2006, Parlamentul Ucrainei a recunoscut oficial Foametea drept genocid. O rezolutie sustinuta de 13 tari, inclusiv Statele Unite, Polonia, Australia, si Canada, a facut acelasi lucru.

In ianuarie, Curtea de Apel Kiev a condamnat postum liderii comunisti Stalin si Molotov pentru organizarea Foametei din 1932 - 1933, clasificand initiativa drept "genocid" fata de poporul ucrainean in Ucraina.

Rescrierea istoriei

Din momentul in care Ianukovici a devenit presedinte, desecretizarea documentelor secrete referitoare la Foamete din arhiva SSU a fost suspendata, iar functia de sef al departamentului arhivei a fost data unui reprezentant al Partidului Comunist din Ucraina, care inca mai exista ca partid politic in Ucraina.

Oficialul comunist considera acum ca lucrurile secrete trebuie sa ramana secrete.

Exista, de asemenea, temeri ca SSU preseaza istorici si cercetatori din unele muzee de istorie nationala pentru a acoperi atrocitatile comunismului.

La inceputul lui septembrie, SSU a initiat un dosar penal impotriva Ruslan Zabiliy, istoric si director al muzeului Lviv cunoscut sub numele de Puscaria lui Lasko, considerat un memorial al celor care au trait sub regimuri de ocupatie. Muzeul este in prezent sub control SSU.

Zabiliy este acuzat ca a incercat sa obtina documente secrete de stat. In apararea sa, el a spus ca doar a lucrat cu documente publice.

Aproximativ 140 de istorici si oameni de stiinta l-au sprijinit pe Zabiliy, trimitand o scrisoare de protest presedintelui Ianukovici, in care i se solicita sa inceteze urmarirea penala a istoricului.

Fostul presedinte ucrainean Iuscenko a subliniat ingrijorarea sa referitoare la evolutia cazului, observand ca autoritatile au inceput deja sa persecute oamenii de stiinta si istorici.

"Cu asemenea actiuni, autoritatile vor sa sublinieze ca istoria Ucrainei este un secret si fac oamenii sa lupte impotriva istoriei lor", a declarat fostul presedintele ucrainean, Victor Iuscenko intr-o scrisoare adresata presedintelui actual Ianukovici.