Preşedintele francez izolează Germania în problema euroobligaţiunilor

Pe măsură ce noul preşedinte francez Francois Hollande încearcă să construiască un consens privind emiterea de obligaţiuni europene comune pentru a face faţă crizei datoriilor din Europa, cancelarul german Angela Merkel este din ce în ce mai singură.

După summit-ul G-8 de sâmbătă, Hollande a declarat că va aduce în discuţie ideea aşa-numitelor euroobligaţiuni la o reuniune informală a şefilor de stat din Uniunea Europeană, programată pentru miercuri: "În acest pachet de propuneri se vor afla şi euroobligaţiunile şi nu voi fi singurul susţinător... Am primit confirmarea pentru asta, aici, la G-8," a spus el, potrivit ziarului Hamburger Abendblatt.

Este posibil ca Franţa să primească sprijin pentru solicitarea de obligaţiuni europene, nu numai din partea Comisiei Europene, care a fost în favoarea lor de vara trecută, dar şi din partea guvernelor din Italia, Spania şi Marea Britanie.

Euroobligaţiunile, sau obligaţiunile europene, sunt obligaţiuni de stat emise şi garantate în comun de zona euro. Investitorii ar împrumuta bani întregului bloc de 17 naţiuni, pentru o anumită rată comună a dobânzii, în timp ce banii vor fi trimişi către fiecare guvern în parte.

Franţa şi alţii speră că o astfel de reciprocitate a datoriei în zona euro, ar putea ajuta statele înglobate în datorii să-şi reorganizeze finanţele, deoarece costurile lor de împrumut nu ar mai fi determinate de solvabilitatea lor.

Guvernul german şi majoritatea germanilor se opun puternic ideii. Teama celei mai puternice economii din Europa este că euroobligaţiunile vor înlătura orice stimulent pentru reformă structurală sau disciplină bugetară.

"În acest moment, euroobligaţiunile ar însemna rate scăzute ale dobânzii în mod artificial şi ar reduce presiunea de adaptare a economiilor europene", a fost citat Steffen Kampeter, un oficial important în Ministerul german de Finanţe, într-o declaraţie de luni.

Asistenţa financiară oferită în ultimii doi ani de fondul european de salvare, EFSF, unor state precum Irlanda, Portugalia şi Grecia, a depins de reformele stricte din aceste ţări. Măsurile de austeritate din acele state şi din altă parte au atras o reacţie din partea oamenilor în multe ţări, după cum arată alegerile recente.

Hollande, care a câştigat alegerile prezidenţiale de luna trecută printr-o platformă de politici orientate spre creştere în Europa şi pe mai puţină austeritate, este văzut ca forţa principală din spatele construirii unei alianţe pentru obligaţiuni europene.

Merkel se teme că în loc de continuarea disciplinei fiscale, euroobligaţiunile vor încuraja mai multe datorii, deoarece fiecare ţară din cadrul sistemului, fie că e puternica Germanie sau slaba Grecie, va plăti o dobânda identică la obligaţiile sale. Prin contrast, în cazul obligaţiunilor emise la nivel naţional, pieţele si ratingul de credit al unei ţări va determina dobânda plătită.

Pentru Berlin, "soluţia ar fi o competitivitate mai mare în statele membre", în conformitate cu declaraţia guvernului de luni.

În timp ce Hollande şi alţii văd euroobligaţiunile ca un prim pas spre o uniune fiscală mai integrată, pentru Germania este invers.

"Atâta timp cât politica fiscală din Europa nu este integrată, guvernul federal respinge finanţarea comună prin euroobligaţiuni,", se spune în declaraţie.

Potrivit Der Spiegel, Merkel nu se aşteaptă să ajungă la un compromis cu preşedintele francez, înainte de summitul UE de la sfârşitul lunii iunie.

În afară de acest dezacord fundamental, Franţa şi Germania, consideraţi conducătorii Europei, au opinii similare cu privire la alte subiecte.

Luni, la prima întâlnire dintre noul ministrul francez de Finanţe, Pierre Moscovici, şi omologul său german, Wolfgang Schäuble, de la Berlin, aceştia şi-au exprimat dorinţa comună ca Grecia să rămână în zona euro.