Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi: ”Trebuie să ne asumăm eşecul integrării romilor şi să ajungem la un consens civico-politic”

”Datele ultimului recensământ sunt alarmante, deoarece arată că doar 3.397 de romi din totalul populaţiei de 662.000 sunt absolvenţi de studii superioare, dar ele nu reflectă realitatea. Trei sferturi dintre absolvenţii romi de studii superioare nu-şi recunosc identitatea. O mare parte dintre cei care beneficiază de măsuri de incluziune, nu se mai întorc în comunitate”, a declarat Daniel Vasile, preşedintele ANR în cadrul dezbaterii ”Politici de incluziune a romilor în statele membre ale UE”, organizate de Institutul European.

În opinia să, ”asistăm la un proces de asimilare cu un cost foarte mare pentru statul român pentru că cifra alocată pentru acest proces de incluziune este foarte alarmantă”.

Pe de altă parte, Vasile consideră că ”Agenţia Naţională pentru Romi este un proiect eşuat” deoarece nu are instrumentele financiare şi resursele umane necesare pentru a gestiona această problematică. În prezent agenţia are doar 7 angajaţi, un număr redus de specialişti şi fonduri reduse. ”Nu poţi cu un buget de 300.000 de euro anual şi 7 oameni să gestionezi problemele acestea”, a explicat şeful ANR.

Ca urmare, şeful ANR consideră că ”toate partidele, societatea civilă şi liderii romilor trebuie să-şi asume eşecul integrării romilor şi să ajungă la un consens politico-civic”.

Daniel Vasile a mai afirmat că nimeni nu a definit exact ce este comunitatea romă şi a vorbit despre o minoritate transnaţională foarte numeroasă. Romii reprezintă , în opinia să, ”o resursă inestimabilă de forţă de muncă pentru România şi spaţiul UE în contextul în care în Europa există 25.000 de locuri de muncă vacante”. Şeful ANR pledează pentru o abordare integrată a celor patru domenii prioritare în politicile pentru romi: educaţie, sănătate, muncă şi locuire.

La rândul său, Sorin Cace, coordonator al studiului ”Politici de incluziune a romilor în statele membre UE”, lansat sub egida IER, l-a contrazis pe şeful ANR, susţinând că există definiţii ale comunităţii rome. Şi în opinia sa este nevoie de o abordare integrată a politicilor pentru romi şi de asemenea de o asumare politică. ”Abordarea integratoare trebuie asociată la proiecte consistente de lungă durată, cu finanţare şi resurse umane foarte bune”, a explicat cercetătorul de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Studiul comparativ a modelelor de bune practici din UE în acest domeniu, coordonat de Sorin Cace, arată că educaţia este o prioritate identificată de toate statele membre. Măsurile în acest domeniu vizează obiective concrete precum creşterea accesului romilor la educaţie de calitate pentru copiii preşcolari, reducerea abandonului şcolar, creşterea numărului de studenţi romi şi acţiuni în vederea desegregării şcolare.

În domeniul ocupării forţei de muncă, statele membre pledează pentru o abordare integrată care să se bazeze pe combinarea serviciilor de asistenţă în căutarea de locuri de muncă cu programe de educaţie şi formare profesională, precum şi suport pentru antreprenoriat.

Cercetătorul Sorin Cace a mai amintit că ”o singură ţară are o abordare de mainstreaming în problema romilor. Aceştia sunt consideraţi un grup vulnerabil alături de şomeri şi vârstnici aflaţi în dificultate” şi a concluzionat că poate şi România ar trebui să încerce o astfel de abordare.

La rândul său, Gelu Duminică, director executiv la Agenţia de Dezvoltare Comunitară ”Împreună”, a afirmat că romii sunt trataţi în România ca un grup vulnerabil şi ”sunt judecaţi de societate cu altă măsură”. În opinia sa, statul trebuie să ia măsuri în funcţie de nevoile clientului şi ”este o problemă dacă ANR se ocupă de ocuparea romilor, iar Ministerul Muncii de ocuparea tuturor celorlalţi cetăţeni. Avem guvernul romilor şi guvernul României”.

Duminică consideră că abordarea romilor ca grup vulnerabil îi dezavantajează pe aceştia pentru că şcolilor de romi li se alocă cele mai slabe resurse, ceea ce nu poate duce la o educaţie de calitate şi la reducerea analfabetismului.

Pe de altă parte, el prognozează că în 2050 romii vor reprezenta un motor de dezvoltare a României. Ei vor fi majoritari pe fondul trendului demografic negativ actual, a îmbătrânirii accelerate a populaţiei şi a creşterea numărului celor care pleacă din ţară.

Referitor la migraţia romilor în UE şi anti-ţigănismul din Europa, Duminică susţine că migrarea romilor nu diferă de cea a italienilor după cel de-al Doilea Război Mondial sau a grecilor în anii 1960.

La rândul său, Iulian Stoian, facilitator/traniner în cadrul Programului ROMED2/ROMACT, România Consiliul Europei, a sesizat că ”lipsesc programele naţionale care să pună în practică politicile publice pentru romi”. Prin programul ROMED se formează mediatori şcolari şi sanitari, dar şi comunitari pentru comunităţile de romi. Cea de-a doua etapă a fază a programului îşi propune constituirea de grupuri de iniţiativă locală care să devină parteneri credibili ai autorităţilor locale. ROMACT îşi propune dezvoltarea de programe şi proiecte care să vină în sprijinul comunităţilor, în sensul că inventarul de nevoi vine de la grupurile de cetăţeni. ”Încercăm să îmbinăm cererea şi oferta pentru ca să creăm un mecanism de cooperare între cetăţean şi autoritatea publică locală. 12 comunităţi sunt înscrise în acest program”, a concluzionat Stoian.