Studiu IER: „Invazia românilor în UE nu s-a produs”

„De regulă românii plecaţi în străinătate nu se întorc acasă, ci migrează în alte state europene. Doar puţini din categoria brain drain revin deoarece au oportunităţi mai bune de carieră afară. Pe de altă parte românii s-au pliat pe preferinţele pieţelor muncii de destinaţie”, a afirmat prof. dr.Valentina Vasile, cercetător la Institutul de Economie Naţională al Academiei Române, în cadrul conferinţei de lansare a studiului „Impactul liberei circulaţii a lucrătorilor români pe teritoriul UE începând cu 1.1.2014”.

Potrivit studiului pe care l-a coordonat, peste 85% dintre cei care pleacă vor să rămână în străinătate o perioadă mai lungă, de cel puţin un an. În 2008, numărul acestora a fost de 2,5 de ori mai mare decât în 2004. Apoi criza a redus fluxurile, dar nu şi stocurile de migraţie. Stocul cumulat al pierderii definitive de populaţie prin emigraţie, după anul 1989, reprezintă cca. 336.000 persoane, deci sub 1,7% din populaţia României la recensământul din 2011.

Studiul IER mai arată că deşi în fiecare an pleacă aproximativ 10.000 de persoane definitiv în străinătate, presiunea românilor pe pieţele muncii din ţările de destinaţie nu este semnificativă. Mai ales că multe state europene păstrează o selectivitate riguroasă pe domenii de activitate în politicile de atragere a absolvenţilor.

Pe de altă parte, din lipsă de date statistice nu se pot estima nici deplasările de stoc de lucrători mobili români între ţările UE (dintr-o ţară de destinaţie în alta), şi nici magnitudinea ocupării informale (existând comportamente diferite ale angajatorilor autohtoni, pe pieţele de destinaţie).

O altă observaţie făcută de echipa de cercetători este că remitenţele (banii trimişi acasă de românii din străinătate) au cunoscut o creştere modestă şi nu au revenit la nivelul anterior crizei.

Problema mare pentru România este însă că ţara noastră pierde mulţi specialişti în domenii-cheie precum sănătate sau IT, în care există un deficit mare de forţă de muncă.

„Există două profiluri de lucrător român în străinătate. Lucrătorul tânăr absolvent, angajat sau în căutare de muncă, cu pregătire peste medie, flexibil la o varietate de tipuri de ocupare, locuri de muncă, care acceptă mai uşor riscul locurilor de muncă noi, dar cu perspective de dezvoltare profesională şi de a obţine venituri mai ridicate. Cererea pentru aceştia este în creştere pentru că economia suplimentară de investiţie publică în educaţia lor îi face atractivi pentru autorităţile locale, care-şi economisesc veniturile bugetare. În schimb, ponderea lucrătorilor medii sau slab calificaţi care ocupă locuri de muncă slab remunerate se va reduce pe termen mediu şi lung, prin înlocuirea lor cu forţă de muncă şi mai ieftină din ţări non-UE”, mai arată studiul IER.