Ungaria şi romii, o minoritate importantă fără niciun fel de putere

Cu toate că romii sunt principala minoritate din Ungaria, ei reprezentând, potrivit estimărilor, aproximativ 8% dintr-o populaţie de circa 10 milioane de locuitori, aceştia suferă - la fel ca şi în restul Europei - din cauza discriminării, a rasismului şi a sărăciei, informează ziarul El Pais în ediţia online.

Ziarul spaniol publică reportaje din fiecare din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o populaţie de 500 de milioane de cetăţeni, chemaţi să aleagă, între 22-25 mai, 751 de eurodeputaţi care vor face parte din Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

Într-o ţară în care extrema dreaptă este a treia forţă politică şi intoxică dezbaterea publică făcând apel la ură, într-o ţară în care există încă grupuri civile purtând uniforme militare care-i intimidează periodic pe romi şi în care acum cinci ani au existat crime motivate rasial, tentativele acestei minorităţi de a câştiga putere politică nu au reuşit să se impună, notează El Pais.

O tânără care se urcă într-un tramvai din Budapesta este întâmpinată imediat de un grup de bărbaţi cu strigătele: 'Întoarce-te în India, ţiganco!' Tânăra crede că sunt de la Jobbik, partidul de extremă dreapta ungară. Alexandra are 20 de ani, nu şi-a terminat şcoala, de doi ani este în şomaj şi este în căutarea unei locuinţe sociale. Şi-a trăit adolescenţa la o casă de copii, iar acum şapte ani şi-a dat copilul spre adopţie. I-ar plăcea să-şi continue studiile, să fie un om normal şi să muncească, îşi enumeră ea aspiraţiile vitale.

Alexandra a venit la un miting al Partidului Romilor din Ungaria, lansat în noiembrie 2013. Zeci de familii s-au instalat în jurul scenei. Beau răcoritoare şi discută. Copiii se joacă pe un spaţiu verde din districtul VIII al Budapestei, unde trăiesc mulţi etnici romi. Acordurile de chitară săltăreţe întregesc atmosfera de campanie. 'Ne vom reprezenta noi singuri', strigă unul din liderii care a reuşit să atragă atenţia celor peste 200 de participanţi. 'Nimeni nu ne vrea, nici dreapta nici stânga. Nu contăm pentru ei decât înainte de alegeri', spune el. La alegerile legislative din 6 aprilie - care au fost câştigate din nou de Fidesz, partidul populistului de dreapta Viktor Orban - nu au fost votaţi decât de 17.840 de cetăţeni, primind doar 0,18% din voturi.

'Vocea ţiganilor din Ungaria este nerelevantă', explică Ágnes Osztolykán, de la partidul ecologist LMP. Ágnes a fost deputată în ultimii patru ani. 'În Parlamentul anterior [la 6 mai a intrat în vigoare noul legislativ ales], existau doar trei deputaţi ţigani în partidul de guvernământ, Fidesz. Din partea opoziţiei eu eram singura', asigură ea.

În total patru deputaţi din 386 de mandate. Ştie că o carieră politică este un lucru excepţional pentru ea, la fel ca şi studiile universitare. 'Sunt puţini ţigani cu studii. De aceea nu putem să ne organizăm', explica Ágnes. Soluţia, potrivit ei, nu este însă un partid etnic. 'Trebuie să-i facem pe oameni să înţeleagă că integrarea ţiganilor este o problemă a întregii ţări, nu doar a unei minorităţi'. 'Când am fost aleasă deputat mi s-a spus: Nu vrem o deputată romă, ci o politiciană care să aibă o specializare'. Ágnes venea din învăţământ şi s-a ocupat de chestiunile care îi afectează pe romi pe baza ideilor politice ale partidului, nu etnice, asigură ea.

Aladár Horváth este un cunoscut activist împotriva discriminării şi purtătorul de cuvânt al Partidului Romilor. După miting, el recunoaşte că a avut îndoieli privind crearea unui partid etnic. 'Credem că într-o societate democratică politica nu se face conform etniei de care aparţii, dar am fost excluşi', comentează el. La miting, le-a spus simpatizanţilor că sunt săraci pentru că sunt discriminaţi; că există mai mulţi romi în închisori decât în universităţi; că trebuie să lupte pentru ca Ungaria să fie şi ţara romilor.

'Partidele sunt ostatice ale alegătorilor rasişti. Aşa că ne-am organizat', spune el. După rezultatele foarte proaste obţinute, nu se vor prezenta la alegerile europene. Au fost acuzaţi de falsificarea semnăturilor necesare pentru a se prezenta, lucru pe care îl neagă. Unul din fondatorii partidului, Sándor Szoke, îşi face autocratica. El admite că este necesară o curăţenie internă şi suspectează că unii s-au alăturat partidului 'doar pentru a câştiga bani'.

Ca un cerc care se închide, lipsa de organizare şi de cultură politică duc la sărăcie. 'Alegătorii romi sunt mai vulnerabili la vânzarea voturilor, în schimbul banilor, alimentelor sau acordării de ajutoare publice', explică Zeljko Jovanovic, de la fundaţia Open Society din Budapesta. El dă ca exemplu localitatea Szakácsi, unde romii reprezintă 70% din populaţie, dar care este administrată de.... extrema dreaptă.

În Ungaria există canale oficiale de reprezentare a minorităţilor - cu noua lege electorală există un reprezentant al romilor în Parlament, dar fără drept de vot - şi un organ de autoguvernare locală romă care consiliază executivul. 'Aceste mecanisme oficiale sunt importante, dar Fidesz controlează finanţarea şi sistemul electoral şi prin urmare reprezentanţii romilor obţin mai mult din această autoguvernare decât romii înşişi', se plânge Jovanovic. La alegerile legislative, 90% din voturi romilor au fost acordate Fidesz.

Alexandra nu ştia dacă să voteze sau nu. Şi nici acum nu ştie, pentru alegerile europene din mai. 'În Europa se ştie că romii sunt maltrataţi, că suntem lăsaţi în stradă şi nu le pasă de noi. Polticienii sunt toţi la fel, iar Europa nu ne va da nimic', spune ea resemnată.

Guvernul ungar a impulsionat în 2011 strategia europeană pentru integrarea romilor. Potrivit lui José Manuel Fresno, consilier al Comisiei Europene, 'Ungaria este o ţară foarte activă în privinţa impunerii de măsuri şi promovării de politici, dar puţin eficientă în privinţa rezultatelor'. Între 2007 şi 2013, Budapesta investit doar 8,8% din banii rezervaţi UE pentru integrare, o sumă care se acordă în special romilor. Într-un raport publicat luna aceasta, Comisia Europeană salută faptul că Ungaria a impus învăţământul preşcolar obligatoriu, dar sugerează că trebuie să facă mai mult împotriva discursului urii.

Pentru perioada 2014-2020, ţările membre vor trebui să aloce 20% din aceste fonduri pentru combaterea excluderii. 'În loc să plătească cursuri de frizerie pentru romi, guvernele naţionale vor trebui să susţină programe educative şi locuri de muncă adaptate nevoilor pieţei. În loc să plătească diferite cursuri, conferinţe şi alte lucruri, fondurile UE ar trebuie folosite pentru a introduce curentul şi apa curentă în cartierele romilor', spune Jovanovic.

Eforturile Bruxellesului pentru a-i integra pe cei 6 milioane de romi din UE s-au intensificat în ultimii ani. Dar sunt ceva îndepărtat şi puţin eficient pentru cartierul în care trăieşte Alexandra alături de mama şi de cei trei fraţi ai ei, înghesuiţi într-o cameră pusă la dispoziţie de un prieten, până când birocraţia greoaie le va pune la dispoziţie o locuinţă socială.

La această sărăcie se adaugă campaniile de intimidare desfăşurate de grupuri civile purtând uniforme şi care mărşăluiesc prin sate terorizându-i pe romi. Sunt succesorii unei organizaţii interzise, Garda Maghiară (Magyar Gárda), afiliată partidului de extrema dreaptă, Jobbik. A treia forţă politică îi prezintă pe romi ca pe nişte delincvenţi şi profitori, care trăiesc din ajutoarele statului. 'Problema este tăcerea partidelor moderate de stânga şi de dreapta', critică Jovanovic. 'În acest context, în care ura este tolerată, romii se tem că, dacă se afirmă în politică, îşi vor pune în pericol situaţia lor deja vulnerabilă', deplânge activistul. El spune însă că minoritatea romă este tot mai conştientă 'de puterea de care are nevoie şi pe care ar putea să o aibă'.