BBC: Romii nedoriţi ai Franţei

Franţa are, probabil, cea mai severă politică din Europa faţă de imigranţii romi: majoritatea trăiesc în tabere care sunt constant demolate de poliţie, iar apoi reconstruite, în timp ce în fiecare an sunt deportaţi cu miile, dar numărul lor în această ţară rămâne per ansamblu acelaşi, relatează joi BBC.

Sute de mii de romi, în majoritate din România şi Bulgaria, s-au mutat în Europa Occidentală începând din anii '90. Percepuţi pe scară largă ca cerşetori şi hoţi, sunt rareori bineveniţi - notează BBC. În Franţa, însă, aceştia sunt expuşi unor presiuni particulare, taberele lor ilegale fiind distruse sistematic de autorităţi.

Potrivit Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), un număr de 19.300 de romi au fost evacuaţi anul trecut din taberele lor pe întreg teritoriul Franţei, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul cifrei înregistrate în 2012. 'Nu ştiu dinainte dacă vor fi evacuaţi', a spus Gabriela Hrabanova, reprezentantă a Reţelei Ergo de organizaţii ale romilor europeni. În ţările lor de origine, romii se confruntă pe scară largă cu discriminarea, dar cel puţin sunt lăsaţi să se stabilească într-un loc. 'Evacuările sunt foarte rare în Europa de Est', a remarcat Hrabanova.

Mulţi dintre romii evacuaţi sfârşesc prin a fi deportaţi: aproape 11.000 de cetăţeni români au fost deportaţi din Franţa anul trecut, mai mult decât orice alt grup de imigranţi. Calitatea de cetăţean al Uniunii Europene (UE) nu le oferă prea multă protecţie, având în vedere că legislaţia Uniunii permite statelor membre să-i expulzeze pe acei indivizi despre care se consideră că reprezintă o povară pentru sistemul lor social.

În septembrie anul trecut - aminteşte BBC -, ministrul francez de interne Manuel Valls a afirmat că romii au 'un mod de viaţă diferit de al nostru' şi că 'destinul lor este să se întoarcă în România sau Bulgaria'.

Philippe Goosens, de la Asociaţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului (AEPADO), a subliniat că Franţa este singura ţară din UE care are o asemenea 'politică de respingere'. Oficialii francezi dezmint, totuşi, că au în vizor un grup etnic anume. Guvernul insistă că nu face decât să aplice legea, distrugând aşezările ilegale la ordinul judecătorilor. Dar, imediat ce poliţia desfiinţează o tabără, romii construiesc alta, undeva în apropiere. 'Trăiesc în condiţii din ce în ce mai precare, ceea ce îi împiedică să se integreze în comunitatea locală', a explicat etnologul Martin Olivera. 'Sunt menţinuţi într-un stil de viaţă nomad pe care nu şi l-au ales', afirmă acesta.

Alex şi prietenul său Rabu, veniţi din România, asemenea majorităţii celor circa 20.000 de romi din Franţa, îşi câştigă existenţa căutând prin gunoaie. În fiecare dimineaţă pornesc înainte de trecerea maşinilor de gunoi şi caută fier, pe care îl vând cu 10 cenţi kilogramul. Într-o săptămână bună câştigă 50 de euro, mai mult decât ar câştiga în România. Să-şi găsească un loc de muncă obişnuit este greu din mai multe motive. La fel ca majoritatea tinerilor romi, nu au mers la şcoală în Franţa, ceea ce este un dezavantaj. Mulţi dintre adolescenţi ar vrea să înveţe, dar se confruntă cu obstacole serioase, scrie BBC.

De multe ori şcolile îi resping pe romi pentru că autorităţile locale nu vor să îi recunoască drept rezidenţi, iar fără rezidenţă oficială nu sunt îndreptăţiţi la niciun fel de asistenţă socială, în afara asistenţei medicale de bază, şi aceasta acordându-li-se cu greu uneori, menţionează militantul Francois Loret. La rândul lor, oficialităţile susţin că se confruntă cu o problemă care le depăşeşte capacităţile limitate. Este o problemă care ar trebui tratată la nivel internaţional şi nu local, consideră Marc Nectar, responsabil pentru politica faţă de romi în Val-de-Marne, lângă Paris.

Claude Reznik, un oficial local din Montreuil-sous-Bois, în comuna Seine-Saint-Denis, tot lângă Paris, a remarcat la rândul său că romii vin în familii numeroase, lucru care face mai dificilă 'absorbirea' lor, comparativ cu valurile precedente de imigranţi. Astfel, aminteşte acesta, 'bărbaţii veniţi în Franţa din Europa de Sud sau Africa în anii '60 sau '70 îşi găseau adăpost în casa unui prieten, se mutau când găseau de lucru şi abia apoi li se alăturau familiile'.

Guillaume Lardanchet, de la organizaţia Hors La Rue, din Montreuil, care îi ajută pe copiii de imigranţi cu probleme, admite că tinerii romi sunt implicaţi uneori în infracţionalitate, ceea ce nu este deloc surprinzător având în vedere că stau mai mult pe străzi decât în şcoli, dar problema este frecvent exagerată, în opinia sa. Cifrele poliţiei indică faptul că 200-300 de copii din tabere sunt implicaţi în activităţi infracţionale în întreaga Franţă, dintr-un total de 6.000. 'Marea majoritate a copiilor romi nu intră în belele', spune Lardanchet.

Unii sunt de părere că perspectivele imigranţilor romi din Franţa s-ar putea îmbunătăţi după încheierea 'regimului de tranziţie' care a restricţionat accesul cetăţenilor români şi bulgari la locuri de muncă în ţări ale UE. De la 1 ianuarie, aceştia nu mai au nevoie de un permis de şedere pentru a putea lucra în Franţa - însă politicile care întreţin ciclul de evacuări şi deportări au rămas, punctează BBC.