Preşedinta argentiniană pusă oficial sub acuzare în cazul AMIA din 1994

Preşedinta Argentinei Cristina Fernandez de Kirchner a fost pusă oficial sub acuzare pentru că ar fi muşamalizat presupusa implicare a unor oficiali iranieni în cel mai grav atac terorist al ţării. Acum, un judecător trebuie să decidă dacă acest caz va merge mai departe.

Într-un document înregistrat la tribunalul federal, procurorul Gerardo Pollicita i-a acuzat oficial pe Fernandez, pe ministrul de externe Hector Timerman, pe avocatul Andrés Larroque şi pe alţi susţinători guvernamentali pentru încercarea de a înlătura oficialii iranieni suspecţi de pe listele Interpolului în schimbul unor avantaje comerciale. Declaraţia de 62 de pagini a lui Pollicita a fost postată pe website-ul procurorului general, conform Bloomberg.

Pollicita a declarat că şi-a bazat acuzaţiile pe afirmaţiile şi plângerea formulată prima dată de procurorul Alberto Nisman, care a fost găsit mort în apartamentul său în 18 ianuarie, cu o singură rană de glonţ la cap şi fără niciun bilet de sinucidere. Moartea sa a avut loc înainte ca el să îşi expună rezultatele investigaţiei în faţa legiuitorilor. Publicul argentinian a fost revoltat de moartea şi acuzaţiile lui Nisman, mai ales că investigaţia asupra morţii sale nu a reuşit să dovedească dacă a fost vorba de sinucidere sau omor.

“Aceasta ar putea fi o schimbare seismică pentru mediul politic din Argentina”, a declarat Carl Meacham, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

Fernandez, în vârstă de 61 de ani, a negat acuzaţiile împotriva ei şi a declarat luna trecută că s-ar putea ca Nisman să fi fost ucis pentru a păta imaginea guvernului. Aníbal Fernandez, şeful cabinetului, a numit raportul lui Nisman nefondat şi fără un merit legal, mai susţine Bloomberg.

În timp ce Fernandez, al cărei mandat expiră în decembrie, poate fi investigată şi condamnată în timp ce este preşedintă a ţării, depinde de Congres să îi înlăture imunitatea printr-un proces de inculpare. Dar, Frontul Victoriei – alianţa preşedintei Kirchner – deţine majoritatea locurilor în ambele camere ale Congresului.

Nisman a fost numit în 2004 de Nestor Kirchner, răposatul soţ şi totodată predecesorul preşedintei, să investigheze atentatul cu bombă asupra Federaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA), incident în care au murit 85 de oameni şi au fost răniţi alţi 300.

Nisman l-a acuzat şi pe fostul preşedinte Carlos Menem (1989-1999) pentru că ar fi ajutat la obstrucţionarea investigaţiei asupra atacului cu bombă, care, de altfel, nu a fost niciodată soluţionat.

Începând cu 2006, tribunalele argentiniene au cerut extrădarea a opt cetăţeni iranieni, incluzându-l pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, în chestiunea AMIA.

Conducerea Argentinei a acuzat Hezbollah, mişcarea şiită libaneză, că a desfăşurat atacul la ordinele Iranului. Teheranul a negat aceste acuzaţii.

Nisman a declarat că deţinea convorbiri telefonice care aparent demonstrau că guvernul lui Kirchner şi autorităţile argentiniene au cedat cerinţelor iraniene după ce Teheranul a oferit câteva contracte comerciale avantajoase.

În cadrul audierii din Congres, Nisman urma sa prezinte dovezi care arătau că Timerman şi Kirchner au avut un plan de impunitate “pentru a-i proteja pe fugarii iranieni.”

De asemenea, Nisman a ordonat îngheţarea unor active în valoare de 23 milioane USD ce aparţineau lui Kirchner, Timerman şi altor oficiali argentinieni.

În 2013, Congresul argentinian a căzut de acord cu Teheranul să formeze o comisie care să investigheze atacul din 1994. Atacul cu bombă asupra centrului evreiesc a avut loc la doi ani după un atac împotriva Ambasadei israeliene din Buenos Aires, în care au murit 29 de oameni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.