Argentina va dizolva principalul serviciu de informaţii după moartea procurorului Nisman

Preşedinta argentiniană Cristina Kirchner, care a fost acuzată de procurorul Alberto Nisman de muşamalizarea rolului Iranului în atacul cu bombă din 1994 asupra unui centru evreiesc, a declarat luni că plănuieşte să dizolve principalul serviciu de informaţii al Argentinei.
Preşedinta Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner. (JUAN MABROMATA/AFP/Getty Images)
Andrei Popescu
27.01.2015

Preşedinta Argentinei Cristina Kirchner, care a fost acuzată de procurorul Alberto Nisman de muşamalizarea rolului Iranului în atacul cu bombă din 1994 asupra unui centru evreiesc, a declarat luni că plănuieşte să dizolve principalul serviciu de informaţii al Argentinei.

Măsura are loc la o săptămână după ce Nisman a fost găsit mort cu câteva ore înainte de a depune o mărturie în faţa Congresului argentinian şi unde urma să prezinte anumite dovezi care să îi susţină acuzaţiile la adresa dnei Kirchner.

Iniţial, Kirchner a susţinut cu tărie că Nisman s-a sinucis dar ulterior a acuzat facţiunile criminale din cadrul Secretariatului de Informaţii că au încercat să saboteze un acord cu Iranul de investigare în comun a atacului din 1994 asupra Asociaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA), când au fost ucişi 85 de oameni şi răniţi peste 200.

Consilierii prezidenţiali au declarat că în moartea procurorului este implicat Antonio Stiusso, un director de informaţii pe care Kirchner l-a dat afară din agenţie luna trecută pentru o presupusă implicare în cazul criminal pe care Nisman l-a pregătit împotriva preşedintei şi a altor câteva persoane. De fapt, Kirchner a declarat că Nisman a fost manipulat de Stiusso.

Serviciile de informaţii “nu au servit interesele ţării”, a declarat ea luni într-un discurs televizat.

“Planul este acela de a dizolva Secretariatul de Informaţii şi de a crea o Agenţie Federală de Informaţii” cu o conducere aleasă de preşedinte dar care este supusă aprobării Senatului, a declarat Kirchner, care a mai acuzat că moartea lui Nisman este un complot pentru a o discredita.

Kirchner a declarat că serviciile de informaţii şi-au păstrat cam aceeaşi structură pe care au avut-o în timpul guvernului militar, care a fost schimbat în 1983.

“Am pregătit un proiect de lege pentru reformarea serviciilor de informaţii”, a declarat Kirchner, adăugând că ea doreşte ca propunerea să fie discutată în cadrul unei sesiuni urgente a Congresului.

Autorităţile oferă asigurări că jurnaliştii nu au de ce să se teamă

Nisman a fost descoperit mort în baia apartamentului său din Buenos Aires în 18 ianuarie, cu o rană de glonţ în cap. Damine Pachter, primul jurnalist care a raportat despre moartea procurorului, a fugit de atunci în Israel, declarând că îi este frică pentru viaţa sa.

Dar un consilier al dnei Kirchner, Jorge Capitanich, a oferit asigurări jurnaliştilor. “În Argentina există suficient de multă securitate pentru toţi jurnaliştii. Nu există niciun obstacol ca un jurnalist să nu îşi poată expune punctul de vedere.”

Damine Pachter - jurnalist la ziarul în limba engleză Buenos Aires Herald -, care are dublă cetăţenie argentiniano-israeliană, a sosit în Israel duminică noaptea.

Pachter a mărturisit colegilor că telefoanele sale au fost monitorizate în Argentina.

Într-un articol publicat de ziarul israelian Haaretz, intitulat “De ce am fugit din Argentina după ce am raportat despre moartea lui Alberto Nisman”, Pachter a susţinut că intimidarea l-a forţat să plece din Argentina.

Acesta a criticat, de asemenea, agenţia naţională de ştiri Telam şi contul de Twitter al palatului prezidenţial Casa Rosada pentru că au publicat informaţii legate de biletele de avion cumpărate de el – informaţii care includeau şi o dată de întoarcere.

Capitanich a apărat decizia de a publica informaţiile despre zborul rezervat de Pachter, susţinând că nu a fost vorba de o încălcare a intimităţii.

Din moment ce s-a spus că Pachter s-a simţit ameninţat şi nu se ştia unde se află, a susţinut Capitanich, “a fost foarte important să se publice aceste informaţii pentru ca publicul să ştie pe unde se află jurnalistul.”

În plus, Capitanich a sugerat că Pachter ar fi trebuit să furnizeze autorităţilor o fotografie a bărbatului despre care jurnalistul a spus că îl urmărea, astfel încât respectivul să poate fi identificat.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor