Preşedintele Argentinei: moartea procurorului ce investiga atacul cu bomba din '94 nu e sinucidere

Conducerea Argentinei susţine că moartea suspectă a procurorului Alberto Nisman, implicat în cazul atacului cu bombă împotriva Asociaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc din 1994 din Argentina, nu a fost o sinucidere.
Procurorul argentinian Alberto Nisman. (Captură Foto)
Andrei Popescu
23.01.2015

Conducerea Argentinei susţine că moartea suspectă a procurorului Alberto Nisman, implicat în cazul atacului cu bombă împotriva Asociaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA) din 1994 din Argentina, nu a fost o sinucidere.

“Nu sunt convinsă că a fost o sinucidere”, a susţinut joi preşedinta Cristina Fernandez de Kirchner într-o declaraţie pe pagina ei de Facebook.

În 18 ianuarie, corpul procurorului argentinian Alberto Nisman, care investiga cazul AMIA, a fost descoperit în baia apartamentului său din capitala Buenos Aires.

Raportul iniţial al poliţiei susţinea că Nisman a murit datorită unei răni de glonţ auto-provocate prin împuşcare. Moartea lui Nisman a avut loc cu câteva ore înainte ca acesta să depună mărturie în cadrul unei audieri congresionale în cazul AMIA.

Procurorul i-a acuzat pe Kirchner şi ministrul de externe Hector Timerman că au încercat să îi protejeze pe iranienii implicaţi în atac. În cadrul audierii congresionale, Nisman urma sa prezinte nişte dovezi în acest sens.

Preşedinta argentiniană a respins acuzaţiile împotriva Iranului cu privire la atacul fatal cu bombă, spunând că afirmaţiile procurorului sunt nefondate.

Nisman l-a acuzat şi pe fostul preşedinte Carlos Menem (1989-1999) pentru că ar fi ajutat la obstrucţionarea investigaţiei asupra atacului cu bombă, care, de altfel, nu a fost niciodată soluţionat.

Fostul procuror a declarat că deţinea convorbiri telefonice care aparent demonstrau că guvernul lui Kirchner şi autorităţile argentiniene au cedat cerinţelor iraniene după ce Teheranul a oferit câteva contracte comerciale avantajoase.

Începând cu 2006, tribunalele argentiniene au cerut extrădarea a opt cetăţeni iranieni, incluzându-l pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, în chestiunea AMIA.

În iulie 1994, o maşină capcană a explodat în faţa clădirii Asociaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA) din capitala argentiniană, provocând 85 de morţi şi aproximativ 300 de răniţi.

Regimul israelian acuză Teheranul de orchestrarea atacului terorist în timp ce Iranul a negat cu tărie orice implicare în incident.

Israelul şi-a exprimat mâhnirea în ceea ce priveşte moartea lui Nisman, etichetându-l ca un jurist curajos care a “lucrat cu multă determinare pentru a-i expune pe cei care au comis şi organizat atacul.”

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor