Sinucidere “convenabilă” a procurorului care a acuzat-o pe preşedinta argentiniană Kirchner de obstrucţionarea unei anchete

Un procuror argentinian a fost descoperit mort cu doar câteva ore înainte să depună o mărturie împotriva preşedintei Argentinei, Cristina Kirchner, oficiali susţinând luni că aparent a fost vorba de o sinucidere.

Corpul lui Alberto Nisman, în vârstă de 51 de ani, a fost găsit în cursul nopţii de duminică spre luni în apartamentul său de la etajul 13 în cartierul Puerto Madero din Buenos Aires.

“Toate semnele arată a sinucidere”, a declarat Sergio Berni, secretar pentru securitatea publică. Această concluzie a fost susţinută de analizele medico-legale iniţiale.

Procurorul federal Viviana Fein a declarat că Nisman a murit “în urma unei răni de glonţ în tâmplă” şi că în acest act “nu au fost implicate alte părţi”.

Totuşi, nu a existat niciun bilet de sinucidere şi niciun martor, a adăugat Fein, făcând apel la “precauţie”. În acelaşi timp, liderul unui partid al opoziţiei a declarat că este vorba de un asasinat.

"Investigatorii ar trebui să analizeze dacă Nisman era ameninţat sau presat de cineva şi cui îi aparţine arma", a fost citată de presa locală Fein. Rapoartele media au declarat că arma nu îi aparţinea lui Nisman.

Nisman, care a acuzat-o pe Kirchner de obstrucţionarea unei investigaţii în legătură cu bombardarea unui centru evreiesc în 1994, urma să depună mărturie luni în cadrul unei audieri în Congres, unde ar fi trebuit să prezinte dovezile de susţinere a afirmaţiilor sale.

Începând cu 2004 Nisman a început să investigheze atacul cu bombă asupra Federaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA), când au murit 85 de oameni şi au fost răniţi alţi 300.

Aníbal Fernandez, secretar general la Preşedinţie, a declarat că este consternat de moartea domnului Nisman, adăugând că nu este nimic normal în legătură cu aceasta.

Kirchner, într-o declaraţie publicată prin intermediul ministrului argentinian al informaţiilor, Oscar Parrilli, a ordonat declasificarea informaţiilor pe care le cercetase Nisman cu o săptămână în urmă.

Israelul şi-a exprimat mâhnirea în ceea ce priveşte moartea lui Nisman, etichetându-l ca un jurist curajos care a “lucrat cu multă determinare pentru a-i expune pe cei care au comis şi organizat atacul.”

Oficialii argentinieni au declarat că un pistol de calibrul 22 a fost găsit lângă corpul lui Nisman, care a fost descoperit de mama lui în baia apartamentului său, după ce membrii echipei de securitate care ar fi trebuit să-i asigure paza nu au reuşit să-l contacteze.

Era aşteptat ca pe lângă acuzaţiile asupra preşedintelui argentinian, Nisman să lanseze acuzaţii şi împotriva ministrului de externe Hector Timerman.

Nisman a acuzat Iranul că a fost în spatele atacului şi a declarat că Kirchner a împiedicat ancheta pentru a intra în graţiile republicii islamice şi pentru a avea acces la petrolul iranian.

Kirchner a negat acuzaţiile.

Nisman l-a acuzat şi pe fostul preşedinte Carlos Menem (1989-1999) pentru că ar fi ajutat la obstrucţionarea investigaţiei asupra atacului cu bombă, care, de altfel, nu a fost niciodată soluţionat.

Începând cu 2006, tribunalele argentiniene au cerut extrădarea a opt cetăţeni iranieni, incluzându-l pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, în chestiunea AMIA.

Conducerea Argentinei a acuzat Hezbollah, mişcarea şiită libaneză, că a desfăşurat atacul la ordinele Iranului. Teheranul a negat aceste acuzaţii.

Nisman a declarat că deţinea convorbiri telefonice care aparent demonstrau că guvernul lui Kirchner şi autorităţile argentiniene au cedat cerinţelor iraniene după ce Teheranul a oferit câteva contracte comerciale avantajoase.

În cadrul audierii congresionale, Nisman urma să prezinte nişte dovezi care arătau că Timerman şi Kirchner au avut un plan de impunitate “pentru a-i proteja pe fugarii iranieni.”

De asemenea, Nisman a ordonat îngheţarea unor active în valoare de 23 milioane USD ce aparţineau Kirchner, Timerman şi altor oficiali argentinieni.

În 2013, Congresul argentinian a aprobat un acord cu Teheranul pentru a forma o comisie a adevărului în vederea investigării atacului din 1994. Atacul cu bombă asupra centrului evreiesc a avut loc la doi ani după un atac împotriva ambasadei israeliene din Buenos Aires, în care au murit 29 de oameni.

Comunitatea evreiască din Argentina are aproximativ 300.000 de membri şi este cea mai mare din America Latină.