Prejudiciul în dosarul ICA, greu de recuperat. ANAF se justifică
Instituţia responsabilă de recuperarea prejudiciului în dosarul ICA acuză cauze independente de competenţele sale şi faptul că este supraîncărcată. Având în vedere impedimentele cu care se confruntă în executarea sentinţelor penale, ANAF consideră că se impune modificarea legislaţiei.
Intact Media Group, sediul Antena (Epoch Times România)
Prejudiciul de 60 de milioane de euro cauzat de omul de afaceri Dan Voiculescu şi complicii săi în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) se dovedeşte, în continuare, dificil de recuperat. Deşi a pus sechestru pe clădirile Grivco (printre care şi sediul Antenei 3), ANAF nu a reuşit să le valorifice "din cauze independente de competenţele sale", precizează ANAF.
Astfel, deşi prin sentinţa 888/08.08.2014, pe lângă alte bunuri, au fost confiscate următoarele 4 bunuri imobile, respectiv terenul 29.220 mp (din str. Gârlei 1D), imobilul unde funcţionează postul de televiziune Antena 3 (Şos. Bucureşti-Ploieşti nr.25-27), terenul de 4.457 mp clădire P 3 (str. Gârlei 1B) şi un teren 3.000 mp clădire P 8 (str. Gârlei 1B) - sediul Grivco, acestea NU sunt scoase la licitaţie în prezent întrucât există litigii în curs care vizează aceste bunuri imobile, litigii care au fost notate ca sarcini în cartea funciară, precizează ANAF într-un comunicat de presă remis Epoch Times.
Aceste litigii sunt rezultatul acţiunilor demarate în instanţă de către SC Antena 3 SA, SC Antena Grup SA, Grupul Industrial Voiculescu şi compania SC Grivco SA iar Subiectul litigiilor îl constituie atât recunoaşterea contractelor de închiriere dintre reclamanţi şi foştii proprietari şi, implicit, a dreptului de preemţiune (prioritate la cumpărare) al chiriaşilor la achiziţionarea imobilelor, cât şi legalitatea intabulării dreptului de proprietate înscris pe numele statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Elocventă pentru înţelegerea problemelor cu care ANAF se confrunta în valorificare este, de exemplu, situaţia care vizează terenul de 3.000 mp clădire P 8 (str. Gârlei 1B) - sediul Grivco (dosar 36368/3/2015). După ce plângerea reclamanţilor a fost respinsă, aceştia au continuat demersurile în instanţa, iar în luna octombrie au introdus noi acţiuni, înregistrându-le în cartea funciară în 23.10.2015, precizează instituţia.
ANAF mai precizează că poate scoate la licitaţie imobilele menţionate la pct. 2, asumându-şi însă riscul de a nu primi nicio ofertă, în condiţiile în care probabilitatea ca un potenţial cumpărător/i să-şi asume achiziţionarea unor imobile de valoare ridicată cu sarcini este extrem de scăzută.
"Menţionăm faptul că scoaterea la licitaţie publică având ca rezultat nevânzarea imobilelor, din cauza lipsei ofertanţilor, conduce automat la diminuarea preţului de vânzare cu 25%, la fiecare licitaţie. În cazul în care s-ar iniţia procedurile de valorificare, cu reducerea succesivă a preţului de vânzare (potrivit legii), există riscul real al valorificării în ultima etapă la un preţ cu mult sub cel din rapoartele de evaluare." precizeaza ANAF, adăugând că "până la soluţionarea tuturor litigiilor, nu este oportună scoaterea la vânzare a bunurilor imobile, având în vedere că interesul ANAF este de a obţine pentru statul român o sumă cât mare."
De asemenea, ANAF mai atrage atenţia asupra gradului extrem de mare de încărcare a unei instituţii care are ca principal obiect de activitate colectarea şi administrarea veniturilor datorate bugetului de stat, prin prisma celor patru bugete administrate de ANAF.
Astfel, ANAF reaminteşte ca pe lângă recuperarea prejudiciului în dosarul ICA, are de colectat şi creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, creanţe de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi: programul "Prima casă" sau programul de „stimulare a cumpărării de autoturisme noi”, la toate acestea adăugându-se şi sarcina de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se fac venit la bugetul de stat, precum Consiliul Concurenţei, Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Inspectoratul Teritorial de Muncă etc.
Cu referire strict la recuperarea prejudiciului în dosarul ICA, ANAF precizează că şi-a îndeplinit în totalitate atribuţiile ce îi reveneau, precum intabulare, inventariere, evaluare, bunurile fiind disponibile pentru valorificare.
În acest context, ANAF mai informează că în vederea remedierii propriilor deficienţe din cadrul activităţii privind executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele penale, începând cu 18.11.2015, a fost înfiinţată "Direcţia executări silite cazuri speciale", această direcţie urmând a fi operaţionalizată efectiv de la 01.01.2016.
Principalul obiect de activitate îl constituie punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti din dosarele cu cazuistică penală.
Potrivit ANAF, vor exista 8 servicii teritoriale la nivelul direcţiilor regionale şi o structură de coordonare în cadrul aparatului central. În acesta structură îşi desfăşoară activitatea atât funcţionari cu experienţă în activitatea de urmărire penală (inclusiv instituire sechestre) detaşaţi din cadrul MAI, cât şi specialişti în executare silită din cadrul ANAF.
Până la 31.12.2015 aplicaţia informatică, dezvoltată cu resurse proprii, pentru monitorizarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală va fi încărcată cu toate datele preluate din înscrisurile transmise de instanţe, precum şi stadiul executării silite al fiecărui caz în parte (ex: popriri, sechestre, sume valorificate), mai informează ANAF.
"Precizăm că, pentru evitarea inadvertenţelor în explicitarea considerentelor şi a dispozitivelor hotărârilor judecătoreşti de pus în aplicare, se va solicita asistenţa permanentă prin detaşare de personal calificat din cadrul parchetelor, în toate cazurile semnificative din punctul de vedere al valorii prejudiciului." se mai specifică în comunicat.
De asemenea, reprezentanţii ANAF apreciază că, având în vedere impedimentele cu care se confruntă în executarea sentinţelor penale, se impune modificarea legislaţiei şi crearea unui cadru legislativ care să uşureze punerea în executare şi, implicit, recuperarea prejudiciilor cauzate prin acte şi fapte penale.
