Preda, replici acide pentru cei care l-au ironizat pe Liiceanu că l-a comparat pe Bolojan cu figurile istorice remarcabile ale României

Cristian Preda (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
09.09.2025
Cristian Preda (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
09.09.2025

Profesorul Cătălin Avrămescu şi politologul Cristian Preda au discutat, în cadrul unei emisiunii B1 TV, pe marginea crizei politice din Franţa, făcând o paralelă cu situaţia tensionată din România, care se confruntă la rândul său cu un deficit bugetar uriaş şi cu forţe de opoziţie gata să dărâme guvernul la prima ocazie.

Jurnalistă: Domnule profesor Avrămescu, ce se întâmplă după toată nebunia asta în Franţa? Că nu ştim cât va dura, ce bulgăre de zăpadă va genera şi câte ţări va antrena Franţa în deriva ei de azi?

Cătălin Avrămescu: Rămâne de văzut. Eu privesc lucrurile cu puţin mai multă detaşare. Franţa nu este pentru prima dată blocată. Au fost greve ale camionagiilor, ale diferitelor sindicate, au fost violenţe de stradă la Paris. Nu zic că lucrul acesta este în regulă. E în halul ăsta o mare mişcare de protest la două zile după ce pică guvernul? Nu ştiu.

Eu îmi amintesc că în anii ’90 toate aeroporturile şi şoselele erau blocate. Cred că era prin ’92, dacă nu mă înşală memoria, era, efectiv, un dezastru. Încă o dată, nu vreau să spun că lucrurile acestea sunt lipsite de un anumit impact. Dar, în acelaşi timp, eu am încredere în establishmentul politic francez.

Ceea ce vedem noi acolo e o anumită defazare între liderii politici şi sindicate. Să ştiţi, sindicatele sunt extrem de puternice în Franţa. Şi aş spune că nu numai sindicatele. Acolo este vorba de o adevărată constelaţie. Sunt tot felul de grupări, partiduleţe, ligi, mişcări de tot felul. Şi alături de aceste sindicate care, trebuie spus în trecere, nu sunt pur şi simplu sindicate profesionale, multe dintre ele sunt profund politizate – sunt tot felul de mişcări de tineret şi tot felul de curieri, să ştiţi.

Jurnalistă: Discursul lui Francois Bayrou a fost un discurs lung, un fel de moştenire pe care a vrut să o lase francezilor, Francois Bayrou fiind foarte conştient de deznodământul zilei. De altfel, ceea ce i-au reproşat parlamentarii a fost că el n-a venit aici să-şi asume răspunderea, ci să-şi ia adio, să-şi ia la revedere de la francezi.

Domnule profesor Preda, Francois Bayrou a avertizat că dacă Franţa nu ia astăzi măsuri pentru a combate această supraîndatorare, pentru a se poziţiona ferm împotriva unui deficit uriaş, atunci va fi prea târziu. Va fi prea târziu, auzim şi noi aici în România.

Cristian Preda: E pe fond, în franceză şi cu altă expresivitate, ce spune şi Ilie Bolojan. Acum am văzut că sunt deja foarte mulţi critici ai domnului Liiceanu, care a avut ideea de a scrie un text în care îl compară pe Bolojan cu figuri istorice remarcabile din România, şi cine nu mai citeşte textul decât rapid, aşa, văzând doar numele menţionate, poate să rămână cu impresia, mai ales dacă e radical de stânga, că îi dă lecţii domnului Liiceanu. Cine citeşte cu atenţie, vede că domnul Liiceanu l-a plasat pe Ilie Bolojan într-o descendenţă a oamenilor politici curajoşi şi care nu vin să-ţi toarne gogoşi ca să câştige nişte voturi.

Şi, repet, ceea ce Ilie Bolojan spune într-un stil diferit – că asta e, o diferenţă de stil – Bayrou vorbeşte altfel... Trebuie să găsim nişte modalităţi de a evita o alunecare continuă către situaţia asta în care deficitul sporeşte an de an. Vă reamintesc, spun de luni de zile, că guvernul Ciolacu, şi domnul Ciolacu el însuşi, ne-au promis că în 2024 vom avea deficit 5,5%, au reuşit să ne ducă la 9,3%, care e spre dublu. Şi acelaşi domn Ciolacu şi acelaşi domn Grindeanu, care era mâna lui dreaptă, ne spun că, de fapt, ei ştiu cum se guvernează. Deci o neruşinare...

Şi acum îi văd pe tot felul de deştepţi care îl critică pe Liiceanu. Deci nu au probleme cu Ciolacu şi cu Grindeanu. N-au sărit să-l tragă de mânecă pe Ciolacu şi pe Grindeanu. Şi dau acum lecţii unui filozof. Hai să mergem la realitate. Domnul Bolojan este, în fine, un om responsabil care nici nu ne toarnă gogoşi şi nici nu vrea să mai arunce banii publici care sunt construiţi din contribuţiile tuturor cetăţenilor, inclusiv ale acestor deştepţi care mă enervează pe mine şi nu trebuie să mai fie cheltuiţi aiurea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor