Est sau Vest? Cum se poziţionează acum românii în plin război hibrid declanşat de Rusia
Sociologul Remus Ştefureac a prezentat, marţi, rezultatele unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda Polithink, în perioada 4 – 10 august 2025, care a vizat percepţia populaţiei asupra a doua teme majore de interes public: direcţiile de politică externă ale României şi digitalizarea serviciilor publice.
„Majoritatea covârşitoare a populaţiei susţine orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spaţiul euroatlantic, perceput ca garant al securităţii şi prosperităţii naţionale. În acelaşi timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenenţa la UE şi apărarea intereselor naţionale reflectă emergenţa unei culturi politice duale, în care integrarea şi suveranitatea sunt percepute simultan ca necesităţi şi surse de tensiune.
De asemenea, aproape jumătate dintre respondenţi au folosit servicii publice online, iar majoritatea consideră că digitalizarea ar reduce birocraţia, ceea ce arată o aşteptare socială puternică pentru modernizarea administraţiei.
Nivelul relativ scăzut de utilizare a serviciilor publice online, corelat cu percepţia clar pozitivă asupra potenţialului acestora de reducere a birocraţiei, indică un decalaj între nevoile cetăţenilor şi oferta instituţională. Principalele obstacole identificate – lipsa educaţiei digitale şi voinţei politice – indică faptul că procesul de transformare digitală nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de investiţia în capital uman şi de leadership-ul politic”, a explicat analistul Remus Ştefureac.
Redăm mai jos rezultatele sondajului:
Apartenenţa la UE
83.3% dintre cei intervievaţi evaluează apartenenţa României la Uniunea Europeană ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână stat membru al Uniunii Europene), pe când 12.4% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană). Ponderea non-răspunsurilor este de 4.3%.
Evaluează pozitiv apartenenţa României la Uniunea Europeană într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, persoanele cu studii superioare, cei cu venit ridicat.
Direcţie România. Vest vs Est
Întrebaţi care cred că ar trebui să fie direcţia înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianţelor politice şi militare, 78.9% dintre cei chestionaţi au indicat Vestul (adică UE, SUA, NATO), în timp ce 7.8% au optat pentru Est (adică Rusia, China). 13.3% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că România ar trebui să se îndrepte din punct de vedere al alianţelor politice şi militare către Vest (adică UE, SUA, NATO) mai ales: votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit ridicat.
Apartenenţa la NATO
83.7% dintre respondenţi evaluează apartenenţa României în NATO ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână membru NATO), pe când 11.7% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din NATO). 4.6% nu ştiu sau nu răspund.
Apartenenţa României la NATO este evaluată pozitiv mai ales de către: votanţii USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare şi locuitorii din Bucureşti.
Acord afirmaţii. Interese naţionale în cadrul UE
Întrebaţi în ce măsură sunt de acord sa nu cu enunţul: „România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi diminueze beneficiile sau interesele asociate calităţii de membru”, 84.6% dintre cei chestionaţi sunt de acord, iar 13.1% sunt în dezacord. 2.3% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmaţia dată în special: votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit redus. Sunt în dezacord mai ales: votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, cei cu venit ridicat.
Acord afirmaţii. Puterea de decizie a statelor membre vs a organismelor comunitare
65.7% dintre români sunt de acord cu enunţul „Puterea de decizie a statelor membre în cadrul Uniunii Europene ar trebui să crească, iar puterea organismelor comunitare (Comisia Europeană, Parlamentul European) ar trebui să se diminueze”, în timp ce 24.4% sunt în dezacord. 9.9% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmaţia dată în special votanţii AUR. Îşi exprimă dezacordul mai ales: votanţii USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei cu venit ridicat.
Acord afirmaţii. Rolul României pe scena internaţională
88% dintre respondenţi sunt de acord cu enunţul „România ar trebui să joace un rol mai activ pe scena internaţională”, în timp ce 9% îşi exprimă dezacordul. 2.9% nu ştiu sau nu răspund.
Acord afirmaţii. Apartenenţa la UE vs independenţa naţională
38.1% dintre români consideră că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta naţională, în timp ce 52.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.5%.
Sunt de părere că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta naţională în special: votanţii PSD şi AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani şi angajaţii la stat. Consideră că apartenenţa României la Uniunea Europeană NU limitează prea mult independenta naţională mai ales: votanţii PNL şi USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei cu venit redus.
Referitor la sondaj, Carmen Mitrea, coordonator ceretare, Polithink a declarat că „Cifrele ascund o realitate paradoxală. Majoritatea românilor (52,4%) afirmă că apartenenţa la UE nu limitează independenţa naţională. Este un semn clar de încredere în integrare şi de acceptare a ideii de 'suveranitate prin cooperare – idealpolitik', putem merge chiar mai departe, spunand ca acest procent văd UE ca multiplicator de putere pentru Romania. Însă aproape patru din zece români (38,1%) simt contrariul, percepând Uniunea drept un factor de constrângere.
Această proporţie este suficient de mare pentru a genera rezistenţă politică faţă de orice iniţiativă 'impusa de la Bruxelles', orice reformă etichetată astfel porneşte cu un handicap reputaţional. Concluzia este clară: apartenenţa la UE are legitimitate, dar nu e un dat imuabil. Ea depinde de modul în care liderii politici reuşesc să transmită că directia pro-europeana a Romaniei nu anulează, ci ne amplifică independenţa. În lipsa unei astfel de naraţiuni, România rămâne vulnerabilă la şocuri geopolitice şi la exploatarea clivajului dintre cei care văd în UE o umbrelă de securitate şi cei care o percep ca pe o cuşcă.”
