ANALIZĂ: De ce ţine Nicuşor Dan cu "dinţii" de PSD. Scenariul care l-ar "mătura" de la Cotroceni
Preşedintele Nicuşor Dan se teme că, dacă PSD ar trece în opoziţie, ar rupe coaliţia de guvernare şi s-ar alia conjunctural cu AUR, iar poziţia sa în fruntea statului ar fi extrem de şubrezită. Într-un astfel de scenariu, şeful statului ar putea fi rapid suspendat şi, ulterior, la un referendum de demitere ar putea fi "măturat" de valul aşa-zis suveranist, reiese din discuţia purtată de jurnaliştii Sebastian Zachmann şi Ramona Ursu cu Tudor Muşat, realizatorul podcastului This is the story.
Printre altele, cei trei jurnalişti au analizat, de asemenea, şi relaţia dintre preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan, precum şi impactul acesteia asupra coaliţiei de guvernare. Discuţia a vizat atitudinea preşedintelui faţă de reformele iniţiate de guvern, absenţa sa din spaţiul public în momente-cheie, precum şi unele dintre strategiile politice la care a apelat în contextul complicat în care se află societatea.
Redăm mai jos o parte din dezbatere
Tudor Muşat: În ce măsură l-a lăsat din braţe Nicuşor Dan pe Ilie Bolojan în momentul ăsta? E o chestie temporară, mai degrabă, ca să nu existe inflamările astea în anumite categorii? Discutabil de ce ai sacrifica opinia publică doar ca să nu se revolte magistraţii?
Ramona Ursu: Eu cred că domnul Nicuşor Dan nu şi-a găsit încă locul. Adică sper că nu şi l-a găsit şi încă îl caută şi îl va găsi foarte repede. Sau poate Nicuşor Dan a fost, din nou, supraevaluat de foarte multă lume din disperarea de a nu ieşi partea extremistă. Adică, sigur, mulţi dintre noi ştiau cine era Nicuşor Dan la Primăria Capitalei. Nu era văzut ca un mare reformist. Era văzut, mai degrabă, ca o persoană cinstită care, atunci când lua o problemă în mână, o ducea până la capăt şi o rezolva. Care ştia o artă a negocierii, dar care nu a fost niciodată un om care să iasă public să vorbească foarte mult, să explice.
Doar că este o mare diferenţă: ţara nu este Primăria Capitalei. Sistemul de justiţie, odată reformat, odată ce vrei să-l reformezi, nu mai poţi să faci reforme în el doar peste un an sau doi.
Dacă Nicuşor Dan şi-a asumat România de acum cu toate problemele ei, ar fi trebuit să fie perfect conştient că poţi să ai magistraţii la poarta Cotroceniului, poţi să ai profesorii, poţi să ai poliţiştii – toate categoriile vor fi nemulţumite. Poţi să ai şi antreprenorii, pentru că şi în sistemul privat suntem nemulţumiţi, nicio problemă. Dar, tocmai ca să eviţi lucrurile astea, nu trebuie să îţi iei mâna de pe premierul care face reforme. Tu trebuie să te duci alături de premierul acesta, în faţa electoratului, în faţa cetăţenilor României şi să le explici.
Tudor Muşat: Care ar fi fost atitudinea potrivită a lui Nicuşor Dan să iasă explicit sau măcar să nu încurce traseul premierului, ducându-se acolo sau lăsând informaţii să iasă pe surse despre ce s-a discutat?
Ramona Ursu: În opinia mea, Nicuşor Dan ar trebui să iasă şi să vorbească. Pentru că o altă aşteptare, inclusiv a propriului electorat, este ca preşedintele să vorbească şi să explice ce se întâmplă. Odată ce îţi chemi membrii coaliţiei, liderii coaliţiei de guvernare, la Cotroceni, şi vorbeşti punctual despre chestiuni fiscale, despre măsuri fiscale şi alte reforme, nu văd de ce nu ai ieşit şi public.
Deci, dacă te interesează subiectul, dacă te implici până la câţi angajaţi sunt într-o primărie, de ce nu ieşi public să le explici cetăţenilor pe care îi conduci care este concluzia ta? Vino şi spune: "Am discutat cu aceşti oameni care conduc România în partea executivă şi eu cred că suntem pe drumul cel bun."
Senzaţia este că de la Cotroceni apar multe informaţii pe surse: cine sunt la propuneri, la servicii secrete, ce le-a zis Nicuşor liderilor coaliţiei. Băi, omule, dar ieşi public şi spune care e părerea ta! Ni s-a promis că vor fi conferinţe de presă la Cotroceni în mod regulat şi că va exista un dialog? Chestie care pur şi simplu nu mai există.
Tudor Muşat: Să vedem acum că începe din nou toamna şi lumea revine din vacanţă.
Ramona Ursu: Da, dar el nu trebuia să fie în concediu în primele 100 de zile.
Tudor Muşat: Hai să discutăm şi despre asta un pic.
Sebastian Zachmann: Până la concediu, aş mai puncta un lucru, apropo de relaţia dintre Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan. Cred că Nicuşor Dan ţine mai mult la această coaliţie – PSD, PNL, UDMR, USR – decât ţine Ilie Bolojan la propria coaliţie de guvernare. Şi ţine mai mult Nicuşor Dan la PSD decât o face premierul Ilie Bolojan.
Şi asta e dintr-un calcul foarte pragmatic, pentru că Nicuşor Dan ştie că, dacă PSD iese din această coaliţie şi se duce în opoziţie, de fapt se duce către AUR. Nu vorbesc despre o alianţă concretă PSD-AUR, ci despre o înţelegere tacită.
Şi atunci, dacă PSD ar trece în opoziţie, ar rupe coaliţia de guvernare şi s-ar alia conjunctural cu AUR, iar poziţia sa în fruntea statului ar fi extrem de şubrezită. Pentru că poţi să-l suspenzi rapid pe preşedinte şi, ulterior, la un referendum de demitere, vedem valul acesta "suveranist".
Îl poate mătura pe Nicuşor Dan, mai ales după aceste 100 de zile de mandat, în care nici n-a punctat electoral, nici nu a transmis mesajele aşteptate de propriul electorat. Nici nu l-a susţinut cu tărie pe premierul Ilie Bolojan. A încercat un balet în care să pară reformist, dar în acelaşi timp să ţină şi la zona suveranistă, mergând pe la mormântul lui Arsenie Boca.
Tudor Muşat: Asta explică şi concediul, pe care mulţi l-au văzut ca inoportun în perioada asta, dar care, de fapt, ar fi avut o semnificaţie politică: să liniştească zonele mai conservatoare din România.
Sebastian Zachmann: A fost un concediu gândit ca strategie politică. Sigur că a fost un an complicat pentru Nicuşor Dan. A trecut prin două rânduri de alegeri complicate, inclusiv la Primăria Capitalei, unde a avut de tras cu Gabriela Firea, Piedone, Burduja, fără sprijinul consistent al partidelor politice. Sigur, a fost USR şi a profitat de fieful electoral al partidului.
Ştim că USR este cel mai votat partid în Bucureşti. Dar chiar şi aşa, a fost o luptă complicată. În ce priveşte alegerile prezidenţiale, victoria sa în primul tur a fost strânsă, cu doar câteva zeci de mii de voturi în faţa lui Crin Antonescu, dar deja se simţea un val care a măturat candidaţii partidelor tradiţionale.
Din această perspectivă, a fost un an care erodează psihic, mental şi fizic orice politician.
Tudor Muşat: Cât poţi să faci baletul ăsta în care îi zici: "Bolojane, nu fi chiar aşa de ferm, nu fi chiar aşa de CEO de companie, nu face tu repede toate alea, hai să o mai plimbăm un pic, altfel se supără PSD-ul, cum facem să le împăcăm?"
Ramona Ursu: Cred că nu se înţelege bine că Ilie Bolojan nu îşi permite să aibă vacanţe pentru a "pupa mormântul lui Arsenie Boca". Bolojan este şeful Executivului; el trebuie să muncească în fiecare zi. Este exact un CEO pe zona publică.
Tudor Muşat: Bolojan a ajuns cel mai puţin politician dintre politicieni, deşi e liderul unui partid important.
Ramona Ursu: El şi-a asumat munca de a reforma, de a schimba, de a face, de a bifa şi de a spune ce a făcut. Funcţionează exact ca un CEO: se uită la cifre, stabileşte ce trebuie făcut, fără prea multă emoţie.
Tudor Muşat: E contraproductiv pentru un politician care vrea să mai existe şi după mandatul acesta, care durează doi ani. Este esenţial să acţioneze astfel.
Ramona Ursu: Eu cred că Bolojan este foarte sigur pe el şi pe realizările sale, a văzut că lumea a apreciat ceea ce a făcut, nu faptul că este un lider liberal. Personal, nu am votat PNL la parlamentare, dar am susţinut ideea că Bolojan ar fi un premier excelent într-o guvernare cu Nicuşor Dan preşedinte.
Sebastian Zachmann: Aşa trebuie să se comporte Ilie Bolojan şi, de fapt, aşa se va comporta. Dacă se complace doar în rolul de a ostoi orgolii între PSD, USR şi UDMR, îşi va pierde propriul electorat. Oamenii au încredere în administratorul Ilie Bolojan, în CEO-ul Ilie Bolojan, în primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean Bolojan. Dacă nu continuă planul de reforme şi din funcţia de premier, îşi va pierde credibilitatea şi popularitatea, distrugându-şi imaginea construită în ultimii 20 de ani.
