Poroşenko promulgă controversatele legi privind interzicerea simbolurilor sovietice

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat vineri controversatele legi privind interzicerea simbolurilor sovietice şi a propagandei din era comunistă, a declarat biroul său. Aceste măsuri au atras critici puternice din partea Rusiei după ce au fost aprobate de Parlamentul ucrainean luna trecută.

Măsurile sunt luate într-un moment în care guvernul pro-Occident al Ucrainei doreşte să se rupă complet de trecutul său sovietic, iar soldaţii ucraineni se luptă în estul ţării cu rebelii separatişti susţinuţi de Rusia.

Legile “interzic simbolurile sovietice, condamnă regimul comunist, deschid arhivele serviciilor speciale sovietice” şi recunosc oficial rolul unui grup naţionalist care a luptat alături de nazişti împotriva ocupaţiei sovietice şi pentru independenţa Ucrainei.

Pe lângă faptul că au înfuriat Rusia, care a susţinut că mişcarea Ucrainei denotă o înclinaţie spre totalitarism, legile aprobate rapid de Parlament în luna aprilie au amplificat tensiunile cu rebelii pro-ruşi.

Conform pachetului de legi, steagurile sovietice vor fi interzise, statuile cu Lenin din era sovietică vor trebui să fie date jos şi vor trebui să fie schimbate denumirile localităţilor, străzilor sau pieţelor oraşelor care fac o referire la comunism. Pachetul de legi mai prevede interzicerea în Ucraina şi a simbolurilor sau a propagandei naziste.

Încălcarea acestor legi poate atrage pedepse cu închisoare între 5 şi 10 ani.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean. Soarta numeroaselor statui ale fostului lider comunist Lenin a fost în centrul dezbaterii din timpul acestor proteste.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

În ciuda faptului că intensitatea conflictului separatist a mai scăzut de la încheierea în 12 februarie a unui acord de pace la Minsk, riscul amplificării luptelor este tot mai ridicat, fiind înregistrate numeroase rapoarte cu privire la deplasarea de armament greu pe linia de front, întărirea poziţiilor rebele şi prezenţa tot mai accentuată a forţelor ruse în estul Ucrainei.

În această săptămână, opoziţia rusă a publicat la Moscova un mult aşteptat raport iniţiat de fostul critic al preşedintelui rus, Boris Nemţov, care a fost asasinat în luna februarie în apropierea Kremlinului. Raportul, finalizat de asociaţii şi prietenii săi, susţine că Rusia a cheltuit 53 de miliarde de ruble pentru a finanţa rebelii din estul Ucrainei şi pentru a-şi trimite propriile trupe în lupta separatistă.

Raportul, intitulat “Putin: Războiul”, mai susţine că rudele a peste 200 de soldaţi ruşi ucişi recent în Ucraina au primit compensaţii financiare sau au fost ameninţaţi să nu vorbească despre aceste lucruri.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.