POLITICO anunţă prăbuşirea "campionului democraţiei" Klaus Iohannis: "Guvernul lui" - teren bun pentru corupţie şi nepotism

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a construit o reputaţie internaţională strălucitoare de campion al democraţiei, care începe însă să pălească acasă, unde criticii îl acuză că a adus un guvern văzut ca teren propice pentru corupţie şi nepotism, scrie Politico.

Publicaţia citată aminteşte cum, cu doar câteva luni în urmă, Iohannis primea prestigiosul premiu Carol cel Mare, acordat în oraşul german Aachen pentru serviciul excepţional adus unităţii europene - o onoare acordată anterior personalităţilor istorice precum Winston Churchill, Václav Havel şi Papa Ioan Paul al II-lea.

Comitetul premiului l-a lăudat pe Iohannis, care se va alătura săptămâna aceasta colegilor lideri ai UE pentru un summit al Consiliului European de la Bruxelles, pentru că „întruchipează valorile noastre europene comune, angajamentul nostru de a susţine statul de drept european şi viziunea noastră comună asupra unui viitor european”. Iohannis a fost descris cu această ocazie ca fiind „neclintit” în cursul său pro-european şi angajamentul său faţă de eforturile anticorupţie şi separarea puterilor.

Dar activişti români pro-democraţie, militanţi anticorupţie, academicieni şi alţii, care îl vedeau cândva pe Iohannis ca un simbol al speranţei, s-au întors împotriva lui, după ce acesta a adus noul guvern, compus din cele mai mari două partide din Parlament, Social Democrat (PSD) şi Naţional Liberal (PNL).

În timp ce cele două partide aparţin, cel puţin nominal, taberelor de centru-stânga şi, respectiv, de centru-dreapta ale Europei, oponenţii lor sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că acestea vor împărţi prada puterii şi vor da înapoi în eforturile de combatere a corupţiei care a afectat România de la sfârşitul regimului comunist.

Deziluzia faţă de noul guvern, care şi-a preluat mandatul luna trecută, ar putea avea consecinţe grave, avertizează analiştii. Riscă să alimenteze neîncrederea în autoritatea politică, un factor cheie al ratei scăzute de vaccinare împotriva coronavirusului din România. Ar putea stimula extrema dreaptă sceptică faţă de vaccin, care a crescut în forţă în ultimii ani. Iar regresul ca stat de drept ar putea pune în pericol accesul la fondurile UE.

În timp ce noua coaliţie a fost convenită între cele două partide, oamenii din interior afirmă că Iohannis a jucat un rol esenţial în realizarea acesteia, încercând să pună capăt lunilor de criză politică şi paralizie.

Acest lucru a stârnit furie în rândul susţinătorilor anteriori ai preşedintelui - fost primar al oraşului Sibiu care a câştigat un prim mandat de şef al statului în 2014 pe o platformă de combatere a corupţiei şi întărire a independenţei justiţiei şi a fost reales în 2019.

„Iohannis este autorul politic al acestei situaţii. Nu seamănă cu politicianul care a fost în primul său mandat”, a declarat pentru publicaţia citată Cristian Pîrvulescu, politolog şi decan la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti.

ONG-urile locale şi internaţionale şi intelectualii de seamă au criticat noua coaliţie etichetând-o drept „cea mai neruşinată trădare a unui vot popular după 1990”, când dominaţia comunistă a luat sfârşit.

Preocupări privind corupţia

Acceptarea de către Iohannis a noului guvern – condus de Nicolae Ciucă, fost general de armată – a declanşat şi discordie în PNL, un partid pe care preşedintele îl conducea.

În timp ce corupţia este o problemă în întreaga politică românească, social-democraţii au fost în mod special afectaţi de acuzaţii şi condamnări de corupţie. Unii membri ai PNL spun că Iohannis a afectat grav partidul susţinând o alianţă de guvernare cu PSD.

Ludovic Orban, care a condus PNL până în septembrie anul acesta şi a fost premier până la sfârşitul lui 2020, a denunţat noua coaliţie drept o „fraudă morală şi politică, fără nicio logică în spate”.

„În campania electorală din 2020, am avut un mesaj comun cu Iohannis – că votând PNL scăpaţi de PSD”, a declarat pentru Politico Orban, care a demisionat din PNL şi spune că plănuieşte să formeze un nou partid de centru-dreapta.

Cristian Ghinea, vicepreşedinte al partidului reformist Uniunea Salvaţi România (USR), care a fost ministru într-o alianţă anterioară de guvernare cu liberalii, a afirmat că Iohannis „a avut un rol esenţial în formarea coaliţiei PNL-PSD”.

Totuşi, Radu Oprea, senator PSD şi purtător de cuvânt al partidului, a dezminţit orice negocieri de culise cu Iohannis. El a susţinut că partidul său are o simplă „relaţie instituţională” cu preşedintele: „Nu avem un parteneriat”.

El a declarat că PSD a intrat în guvern pentru a ajuta România într-o perioadă de criză inflaţionistă şi pandemică.

„Nu am făcut un calcul politic pentru a intra în această coaliţie, nici cu ochii pe sondajele de opinie. Am intrat cu ideea că ţara are nevoie de stabilitate”, a precizat Oprea.

Într-un discurs de Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, Iohannis a recunoscut că „evenimentele din ultimele luni au accentuat un sentiment de neîncredere în clasa politică”, dar nu şi-a asumat responsabilitatea. Biroul său nu a răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

În discursul său, Iohannis a mai spus că ţara are nevoie de un guvern cu o bază parlamentară puternică pentru a potoli inflaţia în creştere şi pentru a lua măsuri anti-COVID.

Aproximativ 40% din populaţia României a primit două doze de vaccin împotriva coronavirusului, una dintre cele mai scăzute rate din Europa.

Cu toate acestea, până acum PSD s-a opus unor măsuri precum vaccinurile obligatorii şi utilizarea certificatelor COVID. Analiştii spun că acest lucru este cauzat de faptul că partidul este îngrijorat că va pierde sprijinul în rândul bazei sale în favoarea Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă dreaptă.

„Social-democraţii se simt neconfortabil pentru că îşi dau seama că AUR poate profita masiv [prin luarea de voturi] din electoratul lor comun”, a susţinut politologul Pîrvulescu.

Problema Justiţiei

Criticii guvernamentali şi ONG-urile sunt preocupaţi în special de numirea de către coaliţie a Laurei Vicol, avocat şi deputat social-democrat, în fruntea Comisiei pentru justiţie a Parlamentului. Înainte de a-şi câştiga locul în 2020, Vicol a reprezentat o serie de clienţi cu presupuse legături cu crima organizată, inclusiv unii care ispăşesc acum pedepse pentru infracţiuni precum răpire, trafic de persoane, evaziune fiscală, şantaj şi extorcare.

În calitate de parlamentar, ea a pledat împotriva desfiinţării unei unităţi de anchetatori care vizează procurori şi judecători. UE, care are un program special de monitorizare a sistemului judiciar din România şi al vecinei sale Bulgaria, a cerut desfiinţarea unităţii respective pentru a asigura independenţa justiţiei.

Unii liberali şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la numirea lui Vicol, a cărei Comisie are un cuvânt de spus cu privire la legile şi reglementările judiciare cheie, precum şi dreptul de veto asupra lansării de investigaţii privind corupţia politică. Un parlamentar al PNL, vorbind sub rezerva anonimatului, a afirmat că „a rezultat o mare pierdere de credibilitate pentru partidul nostru şi pentru preşedintele Iohannis”.

Vicol, la rândul ei, s-a apărat, spunând că este „mândră” de cariera sa şi susţine independenţa justiţiei, insistând totodată că nu a încălcat niciodată regulile profesiei de avocat. Ea nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea POLITICO.

Cristian Ghinea, fost ministru de la USR, a calificat nominalizarea lui Vicol drept „ruşinoasă”.

„UE ar trebui să urmărească îndeaproape situaţia justiţiei din România”, a declarat Ghinea.

Premierul Ciucă a afirmat, prin intermediul unui purtător de cuvânt, că obiectivele convenite în cadrul programului UE de monitorizare a justiţiei sunt „o prioritate” pentru administraţia sa.

„Am încredere că atât Guvernul, cât şi Parlamentul le înţeleg importanţa”, a menţionat premierul.

Combustibil pentru extrema dreaptă

Extrema-dreaptă AUR este un mare beneficiar al dezamăgirii faţă de noua coaliţie. A ieşit în sondaje la puţin sub 8 la sută când a apărut pe scenă în urmă cu doi ani, iar în sondajul de opinie realizat de POLITICO are acum 14 la sută, pe locul trei, în spatele social-democraţilor şi liberalilor.

Partidul îşi propune să înregistreze victorii mari la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru 2024.

„Creştem. Vom fi o opţiune pentru guvernare”, a declarat liderul AUR George Simion, pentru POLITICO.

Partidul promovează o viziune conservatoare a creştinismului, predicând valorile familiei tradiţionale şi criticând căsătoriile între persoane de acelaşi sex. La câteva zile după interviul cu POLITICO, Simion a fost surprins într-o înregistrare video folosind o insultă homofobă pentru a descrie partidul USR.

AUR atrage, de asemenea, anti-vaxxerii. Deşi nu le spune în mod explicit susţinătorilor să evite vaccinările, se opune certificatelor de vaccinare şi oricăror restricţii asupra persoanelor care nu au fost vaccinate.

Simion a comparat coalitia de guvernare cu vechiul partid comunist: "Cele două partide au arătat că nu se bazează pe nicio doctrină. Sunt unul şi acelaşi lucru, în ciuda faptului că se deghizează în stânga şi în dreapta".

În octombrie, un deputat AUR a înregistrat în secret un parlamentar liberal care promitea că va promova persoanele alese de AUR în posturi executive în companii de stat dacă partidul vota împotriva unei moţiuni de cenzură în guvern.

Barbu Mateescu, sociolog care studiază procesele electorale, a afirmat că publicul român îşi pierde încrederea în politicienii de carieră pentru că „nu există valori politice pe care să se bazeze actuala coaliţie”.

Cele două mari partide şi Iohannis „confirmă naraţiunea AUR despre o clasă politică decadentă”, a mai susţinut Mateescu.