Poliţia din Paris atacă demonstranţii cu gaze lacrimogene, tunuri de apă, la aniversarea protestelor vestelor galbene

Ciocniri între poliţie şi vestele galbene, 16 noiembrie 2019, Paris
Ciocniri între poliţie şi vestele galbene, 16 noiembrie 2019, Paris (AFP via Getty Images)

Demonstranţii au incendiat autovehicule şi au atacat poliţia cu pietre şi sticle, iar forţele de ordine au răspuns sâmbătă cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă în Paris, în timp ce protestatarii participau la mitinguri pentru a marca prima aniversare a demonstraţiilor antiguvernamentale ale „vestelor galbene”.

28.000 de persoane au demonstrat sâmbătă în toată Franţa, inclusiv cinci mii la Paris, a declarat Ministerul de Interne.

La Paris, poliţia a reţinut 120 de persoane pentru interogare şi 78 de persoane au fost arestate, conform autorităţilor.

Demonstranţii, mulţi îmbrăcaţi în negru şi ascunzându-şi feţele, au vandalizat o filială bancară HSBC de la Place d’Italie, în semn de protest faţă de violenţele comise de regimul chinez în Hong Kong.

Mai multe maşini au fost incendiate, iar poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă.

De asemenea, au izbucnit confruntări între manifestanţi şi poliţie în apropierea Porţii Champerret, aproape de Arcul de Triumf, în timp ce protestatarii se pregăteau să organizeze un marş prin oraş.

De asemenea, poliţia a intervenit pentru a împiedica câteva sute de manifestanţi să ocupe şoseaua de centură din Paris.

În alte oraşe, demonstraţiile vestelor galbene au fost în mare măsură paşnice.

Protestele vestelor galbene, denumite aşa pentru vestele de vizibilitate ridicată purtate de manifestanţi, au izbucnit în noiembrie 2018 în urma creşterilor preţurilor la carburanţi şi a costului vieţii.

Manifestările s-au transformat într-o mişcare mai largă împotriva preşedintelui Emmanuel Macron şi a reformelor sale economice.

Protestele şi-au pierdut forţa în ultimele luni, dar liderii acestora au cerut ca oamenii să apară sâmbătă pentru a marca aniversarea.

Mişcarea vestelor galbene a fost una dintre cele mai mari provocări pentru preşedinţia lui Macron înainte ca mişcarea să se diminueze la începutul verii.

Criza l-a obligat pe Macron să facă concesii politice şi să întârzie un val de reforme proiectat, inclusiv revizuirea sistemelor de pensii şi şomaj.

Planurile lui Macron de a simplifica sistemul de pensii, despre care preşedintele spune că îl va face mai echitabil, este deosebit de nepopular.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe