Macron: Atacul împotriva Siriei a fost “pentru onoarea comunităţii internaţionale”

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a apărat marţi decizia de a lansa în weekend un atac cu rachete, împreună cu Marea Britanie şi SUA, asupra unor presupuse locaţii folosite de regimul sirian pentru a produce arme chimice.

“Trei ţări au intervenit şi daţi-mi voie să fiu destul de deschis şi sincer – [atacul] a fost pentru onoarea comunităţii internaţionale”, a declarat el într-un discurs adresat Parlamentului European în Strasbourg.

“Aceste lovituri nu rezolva neapărat ceva, dar cred că au fost foarte importante”, a precizat el, după ce afirmase anterior că l-a convins pe omologul Donald Trump să menţină soldaţii americani în Siria.

Atacul comun de sâmbătă a avut loc ca răspuns la presupusa utilizare de arme chimice de către forţele armate ale preşedintelui sirian Bashar al-Assad în oraşul Douma, atac soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi. Assad şi aliatul său Vladimir Putin au negat acuzaţiile, în timp ce SUA, Marea Britanie şi Franta nu au prezentat nicio dovadă incontestabilă care să susţină acuzaţiile formulate împotriva preşedintelui sirian.

De asemenea, preşedintele francez a avertizat că disensiunile dintre democraţie şi autoritarism în Europa încep să semene cu un “război civil”.

Prezentându-şi viziunea asupra unei Uniuni Europene reformate, Macron a cerut blocului să se opună valului populismului.

Chemarea la arme a fost făcută de liderul francez după ce populiştii eurosceptici au câştigat alegerile în Ungaria şi Italia şi în condiţiile în care Bruxelles-ul se confruntă cu guvernul de dreapta al Poloniei în ceea ce priveşte statul de drept.

“Pare să aibă loc un fel de război civil european, unde neînţelegerile şi uneori egocentrismul nostru naţional par să fie mai importante decât să se prezinte unite”, a precizat preşedintele francez.

“Există o fascinaţie pentru iliberalism şi aceasta creşte constant”, a adăugat el.

Macron a afirmat că este îngrijorat de “incertitudinea” tot mai mare din câteva ţări europene după ce britanicii au votat în 2016 în favoarea ieşirii ţării lor din bloc, precizând că acel vot a creat diviziuni în cadrul UE.

“Nu doresc să aparţin unei generaţii de somnambuli, nu doresc să aparţin unei generaţii care şi-a uitat propriul trecut”, le-a spus el europarlamentarilor în Strasbourg.

“Doresc să aparţin unei generaţii care va apăra suveranitatea europeană din cauză că am luptat pentru a o obţine. Şi nu vom ceda niciunui fel de fixaţie pe autoritarism”, a adăugat acesta.

“Franţa s-a întors”

Discursul său a fost susţinut la câteva zile după ce premierul ungar de dreapta Viktor Orban a obţinut o victorie clară în alegerile din Ungaria. Orban se duelează în mod obişnuit cu Bruxellesul, însă este un “erou” pentru Steve Bannon, fost strateg al preşedintelui american Donald Trump.

Cuvintele lui Macron au fost apreciate de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a declarat ulterior Parlamentului: “Adevărata Franţă s-a întors”.

În ceea ce priveşte reformele europene, Macron a încercat să obţină suport în întreaga Europă pentru toate propunerile sale.

Discursul adresat europarlamentarilor face parte dintr-o ofensivă declanşată înaintea alegerilor din mai 2019 pentru Parlamentul European, primele după ieşirea programată a Londrei din UE.

În această săptămână, Macron va călători la Berlin pentru a participa la discuţii cu Angela Merkel în încercarea de a obţine suport pentru planurile sale legate de viitorul zonei euro.

Macron a menţionat că Franţa este pregătită să îşi mărească contribuţia la primul buget UE după Brexit, care va intra în vigoare în 2020.

Reformele UE

Însă partidul conservator CDU al cancelarului german Merkel a făcut luni presiuni împotriva planurilor pentru o integrare mai mare a zonei euro, inclusiv împotriva unui buget separat al zonei euro şi extinderea fondului UE pentru situaţii de bailout (salvare financiară).

Orice reformă trebuie să fie “în interesul europenilor şi germanilor”, a afirmat secretarul general al CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Macron a propus separat, tot marţi, crearea unui fond european pentru comunităţile care acceptă refugiaţi, cu scopul de a aborda una dintre cele mai toxice probleme politice cu care se confruntă UE în prezent.

“Propun crearea unui program european care susţine financiar în mod direct comunităţile locale care primesc şi integrează refugiaţi”, a adăugat preşedintele francez.

Liderii UE sunt pregătiţi să adopte în luna iunie planurile preliminare ale lui Macron de reformare a zonei euro şi modificarea sistemului de azil deficitar al UE. Totuşi, mai sunt multe de făcut înainte de a da undă verde planurilor.

Pe lângă faptul că se confruntă cu greve masive în Franţa împotriva unor reforme propuse de guvernul său, Macron întâmpină de asemenea dificultăţi în Parlamentul European, unde partidul En Marche! nu este afiliat la niciun grup politic.

În plus, unii oficiali au afirmat luni că Merkel urmează să se adreseze Parlamentului European în luna noiembrie.

În 2015, în Strasbourg, Merkel a susţinut un discurs comun cu fostul preşedinte francez Francois Hollande, în care cei doi au făcut apel la unitate în faţa crizei imigraţiei.