Plânsul şi colicile sugarilor: Un studiu respinge probioticele

Analizele efectuate pe 167 de copii şi publicate de British Medical Journal, ar indica lipsa de eficienţă a remediilor pe bază de Lactobacillus reuteri.

Dacă am putea înţelege ce declanşează plânsul copiilor, am putea fi capabili să-i protejăm. Este coşmarul fiecărui părinte - strigătul disperat neconsolat şi mai ales în orele nocturne. Pe forumurile dedicate mamelor este subiectul principal de discuţie. Vorbim despre temutele colici, o condiţie care, potrivit celor mai recente statistici afectează mai mult de 20 la sută din nou-nascuţi. Fiecare are propria sa teorie pentru a le trata. Ultima, propusă cel mai mult în ultimii ani, este administrarea de probiotice.

Un remediu care acum este pus sub semnul întrebării ca urmare a unui studiu australian larg şi cuprinzător, publicat în prestigiosul British Medical Journal.

Una dintre cele mai eficiente metode pentru a evalua dacă avem de-a face cu colici la nou-născuţi este "regula de trei": este vorba de colici atunci când bebeluşul plânge timp de peste trei ore pe zi, cel puţin trei zile pe săptămână şi în cadrul primelor 3 luni de viaţă. O tulburare care, în cele mai multe cazuri, tinde să dispară în termen de 5 luni. În prezent, nu se cunosc cauzele care le provoacă. Probleme destul de evidente asociate cu colici pot fi: depresia post-partum prezentă la mamă, abandonarea timpurie a alăptării şi sindromul copilului scuturat, sunt doar câteva dintre efecte.

Până în prezent, tocmai din cauza lipsei de cunoştinţe pe această temă, unul din remediile recomandate în tratamentul colicilor este administrarea de suplimente probiotice şi, în special, microorganismul Lactobacillus reuteri. O sugestie care astăzi ar putea fi pusă în discuţie în lumina poziţiei adoptate de British Medical Journal prin publicarea studiului australian.

În acest studiu, cercetatorii australieni au examinat 167 de copii - unii alăptaţi la sân, alţii artificial, care suferă de colici. La 85 dintre aceştia, aleşi la întâmplare, le-a fost administrat probioticul iar la restul un placebo. În timpul anchetei au fost evaluaţi o serie de parametri cum ar fi durata de plâns, o stare de agitaţie, durata somnului, calitatea vieţii şi compoziţia florei intestinale.

Rezultatele au fost surprinzătoare: asupra bebeluşilor hrăniţi numai la sân efectul probioticelor nu a avut efect. În grupul sugarilor hrăniţi cu lapte artificial a avut loc chiar o înrăutăţire a condiţiilor înregistrând o prelungire a perioadei de plâns. Aceste date i-au determinat pe cercetători să afirme că administrarea de probiotice, în toate cazurile de colici, nu este recomandată. Conform autorilor următorul pas va fi acela de a identifica acele subgrupuri de copii în care probioticele pot funcţiona.

După cum explică profesorul William Bennett Jr., medic pediatru de la Indiana University School of Medicine, într-un editorial care însoţeşte articolul: "acesta este un studiu mare, reprezentativ, actual şi bine structurat pe acest subiect controversat. În lipsa unor cunoştinţe solide are sens să se trateze toţi sugarii cu probiotice? Colicile nu duc la efecte grave pe termen lung la un nou-născut. Dar testele diagnostice şi tratamentele da". O situaţie în care daunele, prin urmare, ar putea fi mai mari decât beneficiile. Iată de ce "ar trebui dedicat mai mult timp şi resurse pentru a reasigura părinţii şi a-i sprijini psihologic în acea perioadă", afirmă profesorul Bennett.