Persoanele în vârstă sunt mai uşor de înşelat

Cu ajutorul tehnicilor de imagistică prin rezonanţă magnetică, psihologii au demonstrat că, atunci când sunt prezentate unor persoane imagini cu chipuri mai mult sau mai puţin credibile, răspunsurile diferă. Preocupaţi pentru cei bătrâni, care sunt foarte vulnerabili şi pot deveni cu uşurinţă victimele unor fraude, oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii U.C.L.A. (California) au observat cum reacţionează aceste persoane când se confruntă cu figuri ce denotă încredere, neîncredere sau sunt neutre.

Concluzia a fost că ''sistemul visceral de avertizare care îi ajută pe tinerii adulţi să fie precauţi, nu funcţionează la fel de bine în cazul persoanelor în vârstă''.

Dar de ce persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile şi mai uşor de înşelat? Cauza poate fi îmbătrânirea creierului. Două studii efectuate la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), în 2012, şi publicate în PNAS sugerează, de fapt, că persoanele în vârstă sunt mai puţin capabile să recunoască expresiile faciale asociate în mod tipic cu înşelăciune şi minciună, iar acest lucru s-ar datora slabei activări a unei regiuni a creierului numită insula anterioară, responsabilă tocmai de recunoaşterea emoţiilor faciale.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie prin două studii în care erau implicaţi subiecţi de vârste diferite. În primul studiu, din cei 143 de participanţi (40 de bărbaţi şi 103 femei), 119 aveau vârste cuprinse între 55 şi 84 de ani, iar 24 de vârstă medie tânără de 23 de ani. Aceştia au trebuit să clasifice 30 de fotografii de oameni, a căror expresie facială era neutră, prietenoasă sau care induce în eroare, în funcţie de gradul de încredere pe care îl inspirau.

Deşi reacţia celor două grupuri a fost similară cu privire la feţele considerate neutre sau de încredere, pentru cele care nu prezentau încredere răspunsurile au fost semnificativ diferite: persoanele în vârstă considerau "prietenoase" chiar imagini de persoane a căror expresie transmitea neîncredere. "Majoritatea persoanelor în vârstă răspund în acest fel", spune Shelley E. Taylor, unul dintre autorii cercetării ", ca şi cum nu ar recunoaşte expresiile faciale înşelătoare evidente din fotografii".

Pentru a înţelege mai bine, cercetătorii au monitorizat activitatea creierului a 21 de tineri şi 23 de subiecţi vârstnici, în timp ce priveau şi clasificau fotografiile cu chipuri, folosind o tehnică numită imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională (Funcţional magnetic resonance imaging - fMRI). Rezultatele au arătat că, în timp ce la adulţii tineri imaginea unui chip nesigur inducea o activare intensă a insulei anterioare, zonă a creierului care procesează emoţiile percepute din exterior şi permite luarea deciziilor, la persoanele mai în vârstă activarea a fost foarte mică.

"Acest lucru nu înseamnă că tinerii sunt mai buni decât persoanele în vârstă de a determina dacă o persoană este sau nu este de încredere", spune Taylor. "Aceasta înseamnă că pentru vârstnici diferitele expresii faciale sunt similare între ele, din cauza lipsei semnalului de alarmă, şi anume "sentimentul că există ceva în neregulă ", care stă la baza deciziei noastre de a avea sau nu încredere în cineva".

O astfel de atitudine face ca persoanele în vârstă să fie deosebit de vulnerabile la fraude şi escrocherii. Încrederea bătrânilor, cât şi a adulţilor, atrage grave consecinţe economice: în 2010, pierderile pentru cei afectaţi au ajuns la 2,9 milioane de Euro.

Psihologii recomandă persoanelor în vârstă să fie mai atente când îi ascultă pe vânzătorii care încearcă să-i amăgească cu investiţii frauduloase. Este o vârstă la care bătrânii, mai ales cei singuri, care trăiesc liniştiţi din pensia lor, sunt foarte vulnerabili.

Datorită vârstei, toate funcţiile organismului devin mai lente. Acest fapt nu înseamnă că anumiţi indivizi iresponsabili au dreptul să se folosească de condiţiile proprii vârstei înaintate pentru a înşela şi a păgubi persoanele în vârstă de bani, bunuri şi chiar case. Din contră, să-i ajutăm, să fim buni şi generoşi, cu toţi ceilalţi şi, în mod special, cu bătrânii. Aplicând ''regula de aur'': ''Poartă-te cu ceilalţi aşa cum ai vrea ca ei să se poarte cu tine'', nu vom greşi. Bunăstarea întregii societăţi se bazează, de fapt, pe respectarea principiilor morale înalte ca bunătatea, dreptatea, toleranţa, loialitatea, pe care trebuie să le aplicăm în viaţa noastră de zi cu zi.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.