Dosarul FNI revine pe masa magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti

Dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), în care afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu este acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare, a fost repus pe rolul Tribunalului Bucureşti, magistraţii urmând să fie discutată schimbarea încadrării juridice pentru care a fost trimis acesta în judecată.

Potrivit Mediafax, instanţa a dispus citarea părţilor la un nou termen, în 9 februarie, după ce la termenul anterior stabilise că va pronunţa o sentinţă în acest caz.

Pe 24 septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea FNI, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

Cercetările au avut ca punct de plecare ancheta organelor judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare - BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, transmite Parchetul Curţii Supreme în cadrul unui comunicat de presă.

"În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului «Gelsor» (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu", precizau procurorii, la trimiterea în judecată a omului de afaceri.

Procurorii susţin că, din aprilie 2003 şi până în 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, ştiind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.

"Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi", arătau anchetatorii.

Anchetatorii afirmă că "este de domeniul evidenţei" faptul că Sorin Ovidiu Vîntu "a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei" şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, "în scopul îmbogăţirii fără justă cauză".

În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiţionată, el având două condamnări.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la un an de închisoare pentru şantajarea deputatului (fost PSD) Sebastian Ghiţă, bun prieten al premierului român şi la doi ani de închisoare pentru favorizarea lui Nicolae Popa, fostul director Gelsor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.