PDL a depus plângere penală împotriva lui Ponta pe tema banilor luaţi primăriilor
alte articole
Europarlamentarul PDL, Traian Ungureanu a declarat vineri că PDL a depus plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva lui Victor Ponta deoarece premierul nu a pus în aplicare decizia Curţii Constituţionale de restituire a banilor primarilor, decizie ce a fost publicată şi în Monitorul Oficial.
,,PDL a depus astăzi plângere penală la Parchet împotriva primului ministru Victor Ponta pentru abuz în serviciu. Mai exact, este vorba de ordonanţa de Guvern care a luat banii comunităţilor locale în mod ilegal şi neconstituţional” , a spus el.
Democrat-liberalul a adăugat că decizia Curţii Constituţionale a fost publicată în Monitorul Oficial şi astfel banii luaţi primarilor trebuie ,,deblocaţi” şi restituiţi.
,,De ieri, decizia Curţii Constituţionale e publicată în Monitorul Oficial, aşa încât rămâne un singur lucru de făcut. Banii luaţi fără respectul legii trebuie imediat deblocaţi şi înapoiaţi. Aşa cum v-am spus, am depus plângere penală împotriva domnului Ponta pentru abuz în serviciu” , a conchis Traian Ungureanu.
Guvernul se află în termenul legal în care trebuie să ia măsurile necesare pentru respectarea deciziei Curţii Constituţionale privind restituirea sumelor neutilizate de către autorităţile locale fără arierate sau cu proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, a explicat MFP, joi.
"Amendarea reglementărilor legale conform deciziilor Curţii Constituţionale se realizează în termen de maximum 45 de zile de la data publicării deciziei instanţei constituţionale în Monitorul Oficial, conform art. 147 din Constituţia României, republicată. În consecinţă, Guvernul se află în termenul legal în care trebuie să ia măsurile necesare pentru respectarea deciziei Curţii Constituţionale, prin urmare domnul Blaga nu are motive legale să depună plângerea la care se referă", a transmis Ministerul Finanţelor Publice legat de afirmaţiile preşedintelui al Senatului, Vasile Blaga, de joi, privind intenţia Partidului Democrat Liberal de a depune o plângere penală împotriva Guvernului pentru sumele restituite de către primării la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Executivului.
În urma analizei acestor informaţii, Ministerul Finanţelor Publice va prezenta Guvernului soluţia legală pentru aplicarea deciziei Curţii Constituţionale. De asemenea, organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice vor trece imediat la verificarea fundamentării solicitărilor şi a justificării cheltuielilor efectuate de catre unitatile administrativ teritoriale care au primit fonduri prin HG nr. 255/2012.
Curtea Constituţională a confirmat, în motivarea deciziei sale, temeiul legal pe baza căruia Executivul a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 15/2012, prin care a dispus restituirea sumelor neutilizate de către primării, arătând că „Guvernul în urma unei analize obiective este îndreptăţit să retragă sumele alocate iniţial, altfel ar fi deturnat însuşi scopul acordării acestora. Astfel, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, acesta poate interveni prin acte normative atât în sensul majorării, cât şi în sensul diminuării bugetelor locale fără a exista o condiţie referitoare la momentul intervenţiei acestuia”.
Curtea a precizat că „restituirea sumelor neutilizate de către autorităţile administrativ teritoriale care nu înregistrau arierate sau nu aveau în derulare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare este constituţională” subliniind că „dacă prin Hotărârea Guvernului nr.255/2012 au fost alocate astfel de sume fără a exista o justificare reală, Guvernul este îndreptăţit să dispună restituirea acestora fără a mai aştepta închiderea exerciţiului bugetar, întrucât, pe de o parte, sursa din care au fost alocate aceste sume o reprezintă Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, ce reprezintă o finanţare extraordinară, iar pe de altă parte, Guvernul are obligaţia de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite. Aceste două elemente justifică urgenţa adoptării măsurii restituirii prevăzute de dispoziţiile actului normativ criticat”.
