Partidul ungar Jobbik, în prima linie a forţelor de extremă dreapta din Parlamentul European

Partidul ungar Jobbik, care conduce, în Parlamentul European, Alianţa Mişcărilor Naţionale (AEMN), continuă să-şi amplifice vocea şi influenţa. Rezultatul pe care îl va înregistra acest partid în 25 mai este extrem de important, notează publicaţia franceză Le Nouvel Observateur.

Vor avea în continuare neonaziştii locuri în Parlamentul European? Cu câteva zile înainte de scrutinul din 25 mai, ipoteza unei consolidări a partidelor de extremă dreapta la Strasbourg capătă tot mai mare contur. În primele rânduri ale acestui fenomen, exemplul ungar este cu precădere pregnant, potrivit săptămânalului menţionat.

Într-adevăr, în Ungaria nu doar partidul de dreapta aflat la putere, Fidesz (al lui Viktor Orban), membru al Partidului Popular European (PPE), îşi accentuează tendinţa populistă şi aproape anti-europeană, ci şi partidul Jobbik, de extremă dreapta, cu tendinţe neonaziste, este în ascensiune netă, cu 20,5% din voturi la ultimele legislative.

'Orban şi partidul său desfăşoară o campanie electorală pe toate azimuturile, pentru a aduna voturi ale pro- şi antieuropenilor', explică Paul Gradvohl, specialist în istoria contemporană a Europei Centrale. 'În acelaşi timp, acest partid duce un joc periculos în problema ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut, de altfel, explicaţii din partea ambasadorului Ungariei, cu privire la recentele afirmaţii ale lui Orban referitor la oferirea dublei cetăţenii pentru maghiarii din Rutenia subcarpatică, situată în Ucraina. Aceste afirmaţii fac jocul lui Putin în cel mai delicat moment. Ce crede despre aceasta UE? Excelentă întrebare', subliniază Gradvohl.

Fidesz desfăşoară mai ales 'o politică liberticidă', explică specialistul în istoria Ungariei. 'Acest partid a refondat total sistemul politic ungar', 'a blocat sectorul audiovizual şi a pus botniţă mass-media', a convins 'mijloacele de afaceri că ar avea de câştigat în a fi apropiate de guvern, beneficiind de legi avantajoase pentru sectorul lor'.

O politică populistă, justificată în mod regulat de Viktor Orban, ca răspuns în special la atenţionările Uniunii Europene (UE), ca fiind un mijloc de a ţine Jobbik în afara legislativelor. Un eşec, după cum dezvăluie rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Ungaria, în urma cărora partidul de extremă dreapta a câştigat cu 4 procente mai mult.

De fapt, Fidesz participă foarte tare la amplificarea climatului de intoleranţă din ţară. Principalii lideri ai partidului 'se iau' în mod regulat de cei pe care îi numesc 'străini cu inima' de ţară, stigmatizând romi, evrei, homosexuali... Stereotipurile se ancorează în societatea ungară, după cum o arată sondajele: în timp ce, în 2009, 7% dintre ungurii intervievaţi considerau că evreii au 'prea multă putere în societatea ungară', în 2011 astfel credeau 65%. Un procent care va alimenta în mod sigur rezultatul înregistrat de Jobbik în alegeri, unul dintre partidele cele mai extremiste ale Europei, potrivit Le Nouvel Observateur.

Partidul Jobbik, fondat în 2003, declară deschis că se trage din partidul fascist al anilor 1930, Crucile cu Săgeţi. Ultranaţionalist, rasist, partidul Jobbik cere ieşirea Ungariei din UE. În 2012, deputatul european Csanad Szegedi chiar a ars drapelul european în timpul unei manifestaţii. Acelaşi deputat a acuzat public UE că ar conoliza Ungaria, obligându-i pe unguri, ca urmare a crizei financiare, să-şi vândă casele.

În ceea ce o priveşte pe eurodeputata Krisztina Morvai, aceasta este cunoscută că ar fi vândut, în timpul ultimei campanii electorale, tricouri cu efigia lui Miklos Horthy, aliat al lui Hitler. În 2008, ea le-a sugerat, într-un discurs, 'sioniştilor liberal-bolşevici', să-şi găsească un loc unde să 'fugă'.

Aceste partide de dreapta radicale sau neonaziste ar putea avea mare influenţă în cadrul Parlamentului European, cu atât mai mult cu cât Fidesz face parte, la fel ca Uniunea franceză pentru o Mişcare Populară (UMP), din PPE. 'În cadrul PPE, unii închid ochii, pentru că le convine să aibă mai multe locuri în parlament. Prin urmare, situaţia nu se poate schimba', este de părere Paul Gradvohl.

După cum precizează Le Nouvel Observateur, partidul Jobbik prezidează din decembrie 2013 Alianţa Europeană a Mişcărilor Naţionale (AEMN), grup ce reuneşte în cadrul parlamentului european mişcările de extremă dreapta, cum sunt Partidul Naţional Britanic (PNB) sau Vlaams Belang din Belgia, şi pe care Jobbik încearcă să-l radicalizeze şi mai mult. În mod sigur, această coaliţie nu va reuşi să reunească toate partidele: de exemplu Frontul Naţional francez condus de Marine Le Pen a luat, în urmă cu câteva luni, distanţă de AEMN, însă numărul în creştere al deputaţilor xenofobi riscă să apese greu asupra dezbaterilor din cadrul Parlamentului European.

La nivelul Ungariei, un scor în jur de 20%, atât de apropiat celui de la ultimele legislative, riscă să ancoreze şi mai mult partidul neonazist în peisajul ungar. Într-un sondaj al 'Nezopont Intezet', realizat între 6 şi 8 mai, Jobbik era creditat cu 15% intenţii de vot (3 eurodeputaţi), în timp ce Fidesz, în fruntea sondajelor, ar obţine 46%, adică 11 locuri în Parlamentul European.