Statele UE ameninţă Rusia cu noi sancţiuni şi în acelaşi timp încheie afaceri cu companiile ruse (premierul slovac)

O conferinţă pe probleme de securitate desfăşurată la Bratislava a scos în evidenţă punctele de vedere diferite ale statelor Grupului de la Vişegrad în problema sancţiunilor împotriva Rusiei, unele acuzându-şi în plus partenerii din UE că dau dovadă de 'ipocrizie' la acest capitol, se arată într-un articol publicat joi de Bloomberg.

În timp ce Polonia sprijină ideea unei înăspriri a sancţiunilor europene împotriva Moscovei, ca urmare a anexării Crimeii şi acţiunilor pentru destabilizarea Ucrainei, celelalte trei state membre ale acestui grup - Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia - s-au arătat reticente faţă de noi sancţiuni.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, gazda conferinţei anuale GLOBSEC, a acuzat chiar de 'ipocrizie' statele Uniunii Europene, care 'ameninţă Rusia cu noi sancţiuni şi în acelaşi timp încheie afaceri cu companiile ruse'. 'Noi discutăm aici despre solidaritate, dar Franţa vinde nave de război Rusiei', a notat Fico, făcând aluzie la refuzul Parisului de a rezilia contractul pentru vânzarea unor nave Mistral către armata rusă. 'Discutăm despre cum să ajutăm Ucraina să-şi asigure securitatea energetică, după ce Gazpromul a semnat un contract pentru gazoductul South Stream cu societăţi germane, franceze şi italiene', a dat el un alt exemplu, referindu-se la recentul acord dintre Rusia şi Austria pentru prelungirea conductei South Stream până la Baumgarten.

Cu aceeaşi ocazie, premierii ceh şi ungar, Bohuslav Sobotka şi Viktor Orban, şi-au motivat rezervele faţă de o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei prin dorinţa de a nu pierde oportunităţi de afaceri cu Rusia.

Premierul Orban, cel care în anul 1989 era un lider al studenţilor ce clama plecarea trupelor sovietice staţionate atunci pe teritoriul ţării sale, dar ca şef al executivului a făcut din deschiderea economică înspre Est o prioritate a politicii sale externe, s-a întrebat 'de ce ar trebui Europa Centrală să piardă şansele cooperării economice în condiţiile în care această cooperare cu Rusia este inegală' în rândul ţărilor europene. 'În prezent, Germania este cea care profită cel mai mult' de pe urma relaţiilor cu Rusia, a remarcat premierul ungar.

Un punct de vedere diferit a fost prezentat de premierul polonez Donald Tusk, care s-a pronunţat pentru mai multă fermitate în faţa Rusiei, cerând totodată statelor UE să dea dovadă de unitate şi să accepte costurile. 'Dacă renunţăm la ipocrizie, am putea să construim o poziţiei comună cu privire la energie şi politica de apărare', a subliniat el, reiterând solicitările ţării sale de creare a unei uniuni energetice europene şi de sporire a prezenţei militare a NATO în statele din flancul estic al Alianţei.

Până în prezent, UE a decis doar interdicţii de viză şi îngheţarea averilor a 61 de responsabili ruşi şi ucraineni proruşi, plus sancţiuni împotriva a doua companii din Crimeea. Statele europene au evitat instituirea unor sancţiuni economice împotriva Rusiei de teama represaliilor tot de natură economică ale acesteia, ceea ce le-ar afecta fragila revenire economică după perioada de criză.

Dar aceste ezitări ilustrează puterea pe care preşedintele Vladimir Putin o are în faţa liderilor europeni ce nu manifestă voinţa de a-i opri încercările de recâştigare a influenţei Moscovei în zona-tampon ce separă Rusia de NATO.

Totuşi, ţările Grupului de la Vişegrad s-ar putea ralia unei abordări unitare a statelor UE în direcţia unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, în cazul în care costurile vor fi împărţite în mod echitabil, având în vedere în special dependenţa lor faţă de gazele ruseşti. În acest context, ele au solicitat Uniunii Europene să le garanteze aprovizionarea cu gaze. 'Suntem pregătiţi să fim solidari, să acţionăm împreună, chiar dacă acest lucru va implica pentru Slovacia unele costuri. Dar vreau să văd această solidaritate peste tot în Europa, nu doar printre ţările care se învecinează cu Ucraina', a conchis premierul slovac Robert Fico.