Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA, dificil de continuat. Ce condiţii pun americanii
alte articole
Semnele de întrebare legate de respectarea valorilor şi principiilor comune, democratice, pe care se bazează Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA, pot pune în pericol pe viitor acordul dintre cele două ţări. Semnalul de alarmă a fost tras de Philip Gordon, asistentul secretarului american de stat, care a analizat ce se întâmplă la Bucureşti şi a stat de vorbă cu toate părţile implicate în conflictul politic.
"Vrem un parteneriat strategic cu un aliat NATO democratic şi am arătat clar că, dacă se ridică întrebări despre practicile şi valorile comune pe care se bazează parteneriatul, este mai dificil de continuat", a fost mesajul lui Gordon către autorităţile de la Bucureşti. El şi-a exprimat speranţa că liderii politici români vor respecta ”valorile şi principiile comune, astfel încât să continuăm acest Parteneriat Strategic”. Chiar dacă a precizat că parteneriatul nu este deocamdată în primejdie, Gordon a mai spus că este dificil ca proiectele să continue dacă "sunt întrebări legate de legitimitatea procesului democratic" din România.
El a mai precizat că a rugat autorităţile române să respecte legea şi să existe o cooperare între Guvern şi preşedinte, chiar dacă nimeni nu se aşteaptă ca rivalii politici să fie prieteni.
Marga: Parteneriatul, valoare de interes naţional
Parteneriatul Strategic cu SUA pare, cel puţin la nivel de declaraţii, o chestiune importantă pentru principalele forţe politice implicate în conflictul din ultimele luni. Fostul ministru de Externe, Andrei Marga, a declarat într-un interviu pentru Jurnalul Naţional, că Parteneriatul Strategic rămâne în aceiaşi termeni şi nu se schimbă nimic în actualul context. "Acest parteneriat nu este o opţiune de conjunctură, ci o constantă cu valoare de interes naţional, care transcende circumstanţele de ordin politic. Vreau să sublinez faptul că importanţa majoră a acestuia este relevată în textul "Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011”. Subliniez că această relaţie strategică a atins un nivel de maturitate care transcende aspectele conjuncturale legate de schimbări de politică internă", a precizat Marga.
El a mai vorbit despre Acordului privind amplasarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în România care este un proiect cu încărcătură strategică majoră, iar dezvoltarea acestui proiect va continua în calendarul care a fost deja stabilit. Băsescu dăduse asigurări, la rândul său, că scutul de la Deveselu rămâne la locul său cel puţin până la referendumul de pe 29 iulie.
Istoricul Parteneriatului strategic România-SUA
Relaţiile diplomatice cu Statele Unite ale Americii au fost stabilite în 1880, întrerupte în 1941, reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964, informează Ministerul Afacerilor Externe. România a beneficiat din 1993 din partea SUA de "clauza naţiunii celei mai favorizate", ocazie cu care au fost promovate relaţiile economice dintre cele două ţări.
În 2003 autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă", iar parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997, odată cu vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton. După 11 septembrie 2001, ziua atentatului la World Trade Center, România a acordat sprijin coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului şi a ajutat la susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi la acţiuni de combatere a terorismului. SUA au apreciat sprijinul primit şi au susţinut integrarea României în NATO.
Acordul între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la data de 13 septembrie 2011. La aceeaşi dată, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură, se arată pe site-ul MAE.
