Parlamentul European cere o anchetă internaţională privind asasinarea lui Nemţov

Parlamentul European a cerut joi lansarea unei investigaţii internaţionale independente în ceea ce priveşte asasinarea liderului opoziţiei ruse Boris Nemţov, numind acest incident drept “cel mai semnificativ asasinat politic din istoria rusă recentă”.

Boris Nemţov, a fost unul dintre cei mai virulenţi critici ai lui Putin şi nu o dată l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a implicat Rusia în conflictul separatist din estul Ucrainei. El a fost asasinat în 27 februarie pe un pod din centrul Moscovei, în imediata apropiere a Kremlinului.

Nemţov lucra la un raport care includea dovezi despre care considera că pot dovedi implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a tulburat Ucraina începând cu aprilie 2014, chiar dacă Moscova neagă orice implicare în conflictul separatist.

Faptul că Nemţov a fost ucis în apropierea Kremlinului a dus la formarea unor acuzaţii conform cărora asasinatul a fost fie sancţionat de Putin, fie ordonat în mod direct de către acesta, susţine revista Europe Online.

Autorităţile ruse au arestat cinci suspecţi în acest caz, cu toţii provenind din regiunea musulmană a Caucazului de Nord. Investigatorii ruşi au sugerat că Nemţov ar fi fost ucis de către radicali islamişti deoarece el a apărat revista de satiră franceză Charlie Hebdo, care a publicat caricaturi cu profetul Mahomed.

Unul dintre principalii suspecţi, Zaur Dadaev, fost comandant-adjunct al unui batalion de poliţie afiliat Ministerului de Interne al Ceceniei, şi-a recunoscut iniţial rolul avut în asasinarea lui Nemţov, ca ulterior să susţină că ar fi fost torturat pentru a i se smulge acea mărturisire.

Un coleg al lui Boris Nemţov - un lider a opoziţiei ruse care a fost asasinat în apropierea Kremlinului - a declarat că afirmaţiile conform cărora acesta ar fi fost ucis de islamişti nu au niciun sens, dar că ele sunt utile Moscovei deoarece abat atenţia publică de la acuzaţiile că ar fi implicaţi oficiali ruşi în această crimă.

“Cele mai groaznice temeri ale noastre devin o realitate. Cel care a tras cu arma va fi învinuit, în timp ce aceia care au ordonat de fapt asasinarea lui Nemţov vor scăpa. Teoria fără sens a investigatorilor în legătură cu motivele islamiste din spatele uciderii lui Nemţov este utilă Kremlinului şi îl scot pe [preşedintele rus Vladimir] Putin din linia focului”, a declarat Ilia Yaşin, co-lider în micul partid liberal de opoziţie al lui Nemţov, pe contul său de Twitter.

Nemţov “şi-a dedicat viaţa pentru o Rusie mai democratică, mai prosperă şi mai deschisă”, conform unei rezoluţii a Parlamentului European (PE) ce a fost votată joi în sesiunea sa plenară din Strasbourg.

Rezoluţia PE acuză faptul că propaganda Kremlinului transformă Rusia într-un “stat al represiunii care cultivă ura şi teama” şi a cerut guvernului rus să renunţe “la presiunile, actele de represiune şi intimidare” desfăşurate împotriva celor care se opun politicilor lui Vladimir Putin sau care doresc un alt drum politic pentru Rusia.

De asemenea, Parlamentul European a mai cerut Kremlinului să îi elibereze imediat pe toţi prizonierii politici, precum şi pe aviatoarea militară ucraineană Nadia Savcenko, întemniţată în Rusia şi acuzată de uciderea în iunie 2014 a doi jurnalişti ruşi în estul Ucrainei.

Mai mult, deputaţii europeni cer eliberarea imediată şi “întoarcerea în perfectă siguranţă” în ţara sa a poliţistului estonian Eston Kohver, arestat în septembrie 2014 în nord-vestul Rusiei, lângă frontiera estoniană, şi acuzat de spionaj. El face obiectul unei “răpiri”, prin “încălcarea dreptului internaţional”, şi este “închis ilegal”, denunţă Parlamentul European, conform Agerpres.

La rândul ei, şefa UE pentru politică externă Federica Mogherini a declarat miercuri legiuitorilor europeni că libertatea de expresie se află sub mare presiune în Rusia şi că partidele de opoziţie se luptă să supravieţuiască în această ţară şi să aibă acces la mass media majoră.

Asasinarea lui Nemţov aduce aminte, într-o anumită măsură, de asasinarea lui Alexander Litvinenko, fost membru al serviciului de securitate rus FSB (fost KGB) şi care a scris mai multe cărţi şi articole în care a acuzat guvernul rus de comportament criminal.

Fostul spion KGB l-a criticat dur pe Putin, mai ales în privinţa modului în care acesta a răspuns incidentului de la Riazan, în care agenţi FSB au fost implicaţi în montarea unor saci de explozibil în blocuri de locuinţe. Din august 1999, Rusia a fost scena mai multor atentate cu bombă care au fost puse pe seama cecenilor, deşi nu a existat nicio dovadă în acest sens. Litvinenko a murit în 2006 la Londra după ce a fost otrăvit cu Poloniu-210 de către doi foşti agenţi KGB.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.