Boris Nemţov – un alt obstacol eliminat din calea puterii lui Putin



Poliţia rusă investighează cadavrul lui Boris Nemţov, asasinat în noaptea de 27 februarie 2015, în apropierea Kremlinului.
Poliţia rusă investighează cadavrul lui Boris Nemţov, asasinat în noaptea de 27 februarie 2015, în apropierea Kremlinului. (Captură Foto)

Principalul organism investigativ al Rusiei a declarat la o zi după uciderea lui Boris Nemţov că va ancheta posibilele motive care au dus la asasinarea acestuia luând în calcul încercarea "din afară" de a destabiliza statul rus, extremismul islamist, conflictul din Ucraina sau chiar viaţa sa personală. Dar Comitetul Investigativ nu a menţionat, în declaraţia sa, nici măcar în treacăt că asasinarea lui Nemţov s-ar putea datora faptului că parlamentarul fusese unul dintre cei mai virulenţi critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, susţine National Post.

Nemţov, în vârstă de 55 de ani, a fost împuşcat fatal vineri noaptea în apropierea Kremlinului, în timp ce se plimba pe un pod alături de o femeie. Asasinarea a avut loc la doar câteva ore după ce a dat un interviu la radio în care Nemţov a denunţat politicile “nebune şi agresive” ale lui Putin. De asemenea, duminică el ar fi trebuit să conducă un marş de protest împotriva acţiunilor ruse în Ucraina şi a crizei economice din Rusia.

Boris Nemţov a fost guvernator regional şi apoi vicepremier în anii 1990, iar la un moment dat a fost văzut ca un posibil succesor al lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales al Rusiei.

După asasinarea sa, organizatorii au anulat marşul din 1 martie şi au făcut apel la o manifestaţie pentru a-l comemora pe Nemţov în centrul Moscovei. Autorităţile oraşului au aprobat rapid mitingul, în contrast cu alte dăţi când nu se dă uşor undă verde pentru mitingurile opoziţiei. Cel puţin 9 participanţi la acel miting au primit sentinţe de până la 15 zile închisoare pentru că nu ar fi respectat ordinele poliţiei şi ar fi afişat simboluri interzise.

Una dintre teoriile pe care le vehiculează Comitetul Investigativ este aceea că Nemţov a fost “sacrificat” de cei care ar face orice pentru a-şi atinge obiectivele politice şi că, de fapt, întregul incident este o provocare împotriva statului rus – o teorie susţinută şi de purtătorul de cuvânt al lui Putin şi de alţi politicieni ruşi, printre care Mihail Gorbaciov.

Fără prea multe reţineri, Comitetul mai emite o altă teorie: s-ar putea ca Nemţov să fie victima unor probleme legate de viaţa sa personală – făcând o aluzie la fotomodelul ucrainean de 30 de ani în compania căreia se afla Nemţov în momentul asasinării sale. Cu alte cuvinte, o crimă pasională şi fără nicio conotaţie politică.

Totuşi, declaraţiile lui Nemţov din ultima perioadă descriu o cu totul altă imagine a situaţiei. Fostul lider al opoziţiei a fost unul dintre cei mai virulenţi critici ai lui Putin şi nu o dată l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a implicat Rusia în conflictul separatist din estul Ucrainei.

De fapt, Nemţov lucra la un raport care includea dovezi despre care considera că poate dovedi implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a răvăşit Ucraina începând cu aprilie 2014. Moscova neagă orice implicare în conflictul separatist.

La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a dezvăluit că Nemţov îi spusese cu câteva săptămâni în urmă că are dovezi privind rolul Rusiei în criza din Ucraina, pe care urma să le facă publice.

“[Nemţov] A spus că va prezenta dovezi clare ale implicării forţelor armate ale Rusiei în Ucraina. Cuiva i-a fost foarte frică de asta şi... l-a ucis”, a declarat Poroşenko.

Într-un interviu cu ziarul Sobesednik, Nemţov a declarat la începutul lunii că mamei sale de 86 de ani îi era frică că Putin ar putea comanda asasinarea fiului ei. Întrebat dacă el însuşi a avut astfel de temeri, Nemţov a răspuns: “Dacă mi-ar fi fost frică nu aş fi condus un partid de opoziţie.”

Un alt simbol proeminent al opoziţiei ruse, Alexei Navalni, a declarat pe pagina sa de Facebook că asasinarea lui Nemţov este o tragedie monstruoasă şi o pierdere pentru toţi. În prezent, el ispăşeşte o sentinţă de 15 zile de închisoare pentru că a distribuit fără autorizaţie pliante prin care cerea oamenilor să participe la un marş al opoziţiei.

Navalni, care a condus protestele în masă împotriva lui Vladimir Putin, în urmă cu 3 ani, a primit o condamnare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat de deturnare de fonduri. În acelaşi proces, fratele său a primit trei ani şi jumătate de închisoare pentru acuzaţii similare pe care mulţi analişti le consideră motivate politic.

Amândoi au fost acuzaţi de furtul a 30 de milioane de ruble (aproximativ 500.000 de dolari) de la două firme, incluzând una afiliată la compania franceză de cosmetice Yves Rocher, în perioada 2008–2012.

De altfel, asasinarea lui Nemţov aduce aminte, într-o anumită măsură, de asasinarea lui Alexander Litvinenko, fost membru al serviciului de securitate rus FSB (fost KGB) şi care a scris mai multe cărţi şi articole în care a acuzat guvernul rus de comportament criminal.

Fostul spion KGB l-a criticat dur pe Putin, mai ales în privinţa modului în care acesta a răspuns incidentului de la Riazan, în care agenţi FSB au fost implicaţi în montarea unor saci de explozibil în blocuri de locuinţe. Din august 1999, Rusia a fost scena mai multor atentate cu bombă care au fost puse pe seama cecenilor, deşi nu a existat nicio dovadă în acest sens. Litvinenko a murit în 2006 la Londra după ce a fost otrăvit cu Poloniu-210 de către doi foşti agenţi KGB.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.