Mii de ruşi îl conduc pe Nemţov pe ultimul drum

Mii de ruşi, având în mâini flori sau lumânări, s-au adunat marţi la Centrul Saharov din Moscova pentru a-i aduce un ultim omagiu unuia dintre principalii lideri ai opoziţiei ruse, Boris Nemţov, care a fost asasinat vineri seara în apropierea Kremlinului.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al politicianului rus a fost depus marţi dimineaţa la muzeul consacrat drepturilor omului şi care poartă numele academicianului disident sovietic Andrei Saharov, iar în cursul după-amiezii îşi va continua drumul la cimitirul moscovit Troiekurovskoie, arată Agerpres.

Agenţia de ştiri Unian a declarat că încă din zorii zilei se formase o coadă de câteva sute de metri cu cei veniţi să-l conducă pe Nemţov pe ultimul său drum.

Conform tradiţiei ortodoxe, mama lui Boris Nemţov şi copiii acestuia au stat în faţa sicriului deschis. Numeroşi oameni au trecut prin faţa sicriului, unii s-au înclinat sau au făcut semnul crucii, în timp ce alţii au depus flori.

Pe lângă oficialii ruşi veniţi pentru a participa la un serviciul memorial au putut fi zăriţi şi fostul premier britanic John Major şi ambasadorul american la Moscova, John Tefft.

Agenţia rusă de ştiri Rbc a declarat luni că în afară de preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul său Dmitri Medvedev, la funeraliile de astăzi nu vor participa niciun vicepremier şi nici şefii celor două camere ale Parlamentului federal rus.

În plus, la funeraliile fostului opozant al lui Putin şi-au anunţat prezenţa mai mulţi ambasadori din ţări europene şi mai multe personalităţi străine, printre care şeful diplomaţiei lituaniene Linas Linkevičius şi viceministrul polonez al afacerilor externe Konrad Pawlik.

Totuşi, nici în această zi semnificativă, şeful Kremlinului nu a dorit să dea dovadă de tact diplomatic, interzicând accesul în Rusia pentru doi oficiali din Polonia şi Letonia.

Astfel, un purtător de cuvânt al ministerului polonez de externe a declarat că preşedintelui Senatului, Bogdan Borusewicz, i-a fost refuzat accesul în Rusia ca răspuns la sancţiunile pe care Uniunea Europeană le-a impus împotriva preşedintei Camerei Superioare a Parlamentului rus, Valentina Matviyenko.

Parlamentarul leton Sandra Kalniete a declarat pentru AFP că i s-a refuzat intrarea în Rusia pe Aeroportul Internaţional Sheremetyevo din Moscova şi că nu i s-a dat o explicaţie rezonabilă pentru această interdicţie.

“Din moment ce mereu am folosit un limbaj explicit şi clar în privinţa rolului Rusiei în Ucraina, am avut bănuieli că s-ar putea întâmpla aşa ceva”, a declarat Kalniete, adăugând că această interdicţie este o insultă atât pentru Letonia cât şi pentru Partidul Popular European, pe care îl reprezintă.

Boris Nemţov trebuia să conducă duminică un marş de protest împotriva politicilor preşedintelui rus Vladimir Putin, insă nu a mai apucat. Vineri, Nemţov a fost împuşcat de patru ori în spate, în timp ce se plimba în apropierea Kremlinului, de către un un individ necunoscut.

Preşedintele Vladimir Putin a condamnat uciderea lui Boris Nemţov catalogând-o drept “josnică şi cinică” şi a promis că-i va găsi pe ucigaşii acestuia.

De cealaltă parte, aliaţii lui Nemţov susţin că asasinatul are motive politice în spate, mai exact opoziţia acestuia faţă de Putin şi de conflictul din estul Ucrainei.

La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a dezvăluit că Nemţov îi spusese cu câteva săptămâni în urmă că are dovezi privind rolul Rusiei în criza din Ucraina şi pe care urmează să le facă publice.

“El a spus că va prezenta dovezi clare ale implicării forţelor armate ale Rusiei în Ucraina. Cuiva i-a fost foarte frică de asta şi... l-a ucis”, a declarat Poroşenko.

În noaptea când a murit Nemţov, preşedintele ucrainean a precizat că acesta a fost “o punte între Ucraina şi Rusia, iar această legătură a fost distrusă de focurile de armă ale unui asasin.”

Amintim că, potrivit ONU, aproape 6.000 de oameni şi-au pierdut viaţa din aprilie de când au izbucnit luptele în estul Ucrainei şi nu mai puţin de 1,5 milioane de oameni au fugit din casele lor.

Din 2014, de când Ianukovici a fugit din Ucraina, Rusia a anexat deja peninsula Crimeea şi este acuzată de sprijinirea şi coordonarea separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.

Guvernul ucrainean şi liderii occidentali şi NATO susţin că există dovezi clare că Rusia îi ajută pe rebelii din estul Ucrainei cu arme grele şi soldaţi. Experţii independenţi confirmă şi ei aceste afirmaţii. De partea cealaltă, Moscova neagă acuzaţiile, insistând asupra faptului că toţi ruşii care luptă alături de rebeli sunt de fapt "voluntari".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.