Parlamentul European cere acţiuni împotriva “propagandei ostile” ruseşti

Parlamentul European a avertizat miercuri Uniunea Europeană să răspundă propagandei ruseşti “ostile” şi sprijinului forţelor politice anti-UE. Într-o rezoluţie votată miercuri, europarlamentarii au declarat că Rusia încearcă să submineze blocul european.

În cadrul unei moţiuni de susţinere a unui raport propus de un Comitet, Parlamentul European a declarat că este “foarte îngrijorat de expansiunea rapidă a activităţilor inspirate de Kremlin în Europa, inclusiv dezinformare şi propagandă, ce urmăresc să menţină sau să amplifice influenţa Moscovei în privinţa slăbirii şi divizării UE”.

“Propaganda ostilă împotriva UE şi statelor sale membre urmăreşte să distorsioneze adevărul, să provoace îndoieli, să dividă UE şi partenerii săi nord-americani, să paralizeze procesul decizional, să discrediteze instituţiile UE şi să incite la teamă şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor UE”, a precizat Parlamentul European.

Europarlamentarii susţin că guvernul rus foloseşte “o gamă largă de unelte şi instrumente”, inclusiv think tank-uri, noi entităţi media precum Russia Today sau Sputnik, reţele sociale şi troli pe Internet pentru a provoca şi diviza Europa prin crearea percepţiei că UE este un proiect eşuat.

Moţiunea, care a fost adoptată cu 304 voturi la 179, şi 208 abţineri, a mai susţinut că Parlamentului European “critică cu tărie eforturile Rusiei de a submina procesul integrării europene şi deplânge, în această privinţă, suportul acordat de ruşi forţelor anti-UE în Europa, în special partidelor de extremă dreapta, forţelor populiste şi mişcărilor care respingă valorile de bază ale democraţiilor liberale”.

Membrii de extremă stângă şi dreaptă din Parlamentul European s-au opus în mare parte măsurii, iar parlamentarii de centru-stânga s-au abţinut. Moţiunea a adresat de asemenea grupurile jihadiste precum Statul Islamic, Al-Qaeda şi alte grupuri ce răspândesc propagandă în Europa.

Parlamentarii de centru-stânga s-au abţinut deoarece se opun plasării Rusiei în aceeaşi rezoluţie cu actori non-statali precum Statul Islamic, în acelaşi timp susţinând că Moscova nu este singura care desfăşoară astfel de strategii.

În acelaşi timp, extrema-stânga a avertizat împotriva “neo-McCarthyism”-ului şi a restricţiilor plasate asupra libertăţii media.

Jean-Luc Schaffhauser, vorbind pentru Frontul Naţional francez al lui Marine Le Pen, a susţinut că raportul este o “propagandă mincinoasă europeană”. Frontul Naţional – un partid anti-imigraţie, anti-UE şi pro-Rusia – îşi finanţează activităţile cu ajutorul unui împrumut bancar obţinut via Kremlin.

Partidul pentru Independenţă din Marea Britanie (UKIP), care a susţinut Brexitul, şi mişcarea eurosceptică Cinci Stele din Italia, au votat de asemenea împotriva moţiunii.

Putin avertizează

Răspunzând la votul de miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că, după ce “a încercat să ne înveţe ce este democraţia”, UE încearcă să reducă la tăcere opiniile alternative. “Observăm o degradare sigură, destul de evidentă ... a modului în care este înţeleasă democraţia în societatea Occidentală, în acest caz particular în Parlamentul European”, a susţinut liderul rus.

Votul Parlamentului European a avut loc în condiţiile în care, luna trecută, SUA a învinuit oficial Rusia de “interferare” cu alegerile americane. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat de asemenea că Moscova ar putea încerca să influenţeze alegerile naţionale ale Germaniei în 2017 prin atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare.

Pentru a răspunde la provocare, UE a cerut Bruxelles-ului să consolideze educaţia informaţională cu scopul de a ajuta cetăţenii să analizeze conţinutul media într-o manieră critică. Parlamentul a declarat că UE ar trebui să dezvolte o politică a comunicaţiilor pentru a viza regiuni specifice în limbile locale. De asemenea, mai susţine Parlamentul European, UE ar trebui să îşi adâncească cooperarea cu NATO în privinţa comunicaţiilor strategice.

Parlamentul European a recomandat de asemenea ca UE să îşi mărească suportul pentru forţa sa de lucru specializată în comunicaţii strategice.

Relaţiile UE-Rusia s-au deteriorat de când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi după ce Occidentul a răspuns cu sancţiuni la mişcarea Kremlinului.

Intervenţia Kremlinului în Siria a atras de asemenea critici, în special în privinţa pierderii de vieţi civile şi generarea de tot mai mulţi refugiaţi.

Criticii Kremlinului susţin că Rusia urmăreşte să exploateze diviziunile din cadrul UE pentru a scăpa de sancţiunile aplicate împotriva sa, pentru a slăbi NATO şi pentru a profita de neînţelegerile dintre Europa şi Statele Unite.